ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 978/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de condamnatul D.F. împotriva deciziei

penale nr.740 din 13 noiembrie 2002 a Curții de Apel București –

Secția a II-a penală.

S-a

prezentat recurentul, în stare de  arest, asistat de avocat  F.V.,

apărător desemnat din oficiu.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

condamnatului a solicitat  a se reaprecia temeinicia motivelor invocate de

acesta.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, arătând că

decizia atacată este legală și temeinică.

Recurentul

a lăsat soluționarea recursului, la aprecierea instanței.

C  U  R  T  E  A

Asupra

recursului de față;

In baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.817 din 16 septembrie 2002, Tribunalul

București a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a

executării pedepsei formulată de condamnatul

D.F.

Pentru

a hotărî astfel instanța a motivat că petentul nu se află

în situația art.455, raportat la art.453 lit.c din Codul de procedură

penală și că împrejurările arătate în referatul de

anchetă socială nu sunt de natură să impună

întreruperea executării pedepsei.

Prin

decizia penală nr.740/A/2002, Curtea de Apel București a respins ca

nefondat apelul condamnatului D.F.

Impotriva deciziei a

declarat recurs condamnatul care stăruie în cererea de întrerupere a

executării pedepsei.

Recursul

nu este fondat.

Potrivit

art.455 Cod procedură penală, raportat la art.453 lit.c Cod

procedură penală executarea pedepsei închisorii poate fi

întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale executarea

imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat,

familia  sau unitatea la care lucrează.

Or,

motivele invocate de inculpat nu constituie împrejurări de natură a

justifica întreruperea executării pedepsei.

Prin

urmare Curtea în temeiul art.385

15

pct.1 lit.b din Codul de

procedură penală va respinge recursul și-l va obliga pe recurent

la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul D.F. împotriva deciziei penale nr.740 din 13

noiembrie 2002 a Curții de Apel București – Secția a II-a

penală.

Obligă

pe recurent la 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 26 februarie 2003.