ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1589/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul S.I. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând anularea hotărârii nr. 6339 din 8 august 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare. Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că s-a născut în localitatea de refugiu al părinților săi și are același statut de refugiat, ca și ei. Prin sentința civilă nr. 402/CA/2003-P, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea reclamantului, a anulat hotărârea nr. 6339 din 8 august 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din interpretarea dispozițiilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, rezultă că strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică. Același statut au avut și copii născuți în localitatea în care părinții lor au fost strămutați, beneficiind de drepturile prevăzute de art. 2 din O.G. nr. 105/1999. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor, solicitând pentru motivele prevăzute de art. 304 alin. (1) pct. 8 și 9 C. proc. civ., modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamantului.

Recurenta, motivându-și recursul, a susținut că reclamantul nu era născut la data strămutării părinților săi și ca urmare, nu avea un domiciliu de unde să fi fost strămutat în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice, așa cum expres și limitativ prevăd dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. Recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este de necontestat că reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor etnice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 402/CA/2003-P din 6 octombrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2004.