ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1672/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 24 iulie 2003, reclamantul G.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 6039 din 24 iunie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că s-a născut în timpul refugiului părinților și că mama sa beneficiază de drepturile conferite de ordonanță. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 376/CA/2003 - P din 29 septembrie 2003, astfel cum a fost rectificată prin încheierea din 27 octombrie 2003, a admis acțiunea, a anulat actul administrativ atacat și a obligat pârâta să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. Instanța a reținut că și copii născuți în localitatea în care părinții au fost strămutați, au același statut cu părinții lor, respectiv au suferit persecuții din motive etnice pe toată perioada strămutării, care este sinonimă cu refugiul și, cum reclamantul s-a născut în perioada de refugiu al părinților săi, beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000. Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen, pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., susținând că instanța a interpretat eronat probele dosarului și a aplicat greșit legea.

Astfel, a susținut că reclamantul nu era născut la data strămutării părinților săi și, ca urmare, nu avea domiciliu de unde să fi fost strămutat în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice, așa cum expres și limitativ prevede art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000. A mai susținut că legislația română nu recunoaște capacitatea de folosință și nici de domiciliu în favoarea fătului conceput, singura excepție fiind cea în care fătul conceput să se fi născut viu, pentru a i se deschide dreptul de moștenire. Recursul este fondat, în sensul și pentru considerentele ce urmează: Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

În cauză, din copia certificatului de naștere al reclamantului rezultă că acesta s-a născut la 22 februarie 1945, în localitatea Abrud, raionul Câmpeni, părinții fiind G.C. și G.E. Din hotărârea nr. 4980 din 22 aprilie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor, rezultă că mama reclamantului, M.E., a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Instanța de fond, deși a admis acțiunea, pe baza probelor sus-menționate, nu a stabilit perioada pentru care urmează a se acorda reclamantului, drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000. În consecință, pentru stabilirea acestui aspect al situației de fapt, recursul urmează a fi admis, se va casa hotărârea aflată și se va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței nr. 376/CA/2003 - P din 29 septembrie 2003 a Curții de Apel Oradea. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 martie 2005.