ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8075/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 28 din 28 noiembrie 2002, Colegiul jurisdicțional Tulcea al Camerei de Conturi a respins contestația formulată de G.P. împotriva decizie de imputare nr. 9 din 25 aprilie 2002, emisă în sarcina sa, de S.N.P. P. SA, sucursala P. Tulcea, pentru suma de 56.200.486 lei, ca tardiv introdusă. Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, prin decizia nr. 95 din 13 februarie 2003, a respins recursul jurisdicțional declarat de recurentul-contestator G.P. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs G.P., solicitând casarea deciziei, cât și a sentinței pronunțată de Colegiul jurisdicțional și pe fond, admiterea contestației formulată împotriva deciziei de imputare emisă în sarcina sa.

Recursul este admisibil, dar nu pentru considerentele invocate de recurent, ci pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare. Obiectul contestației introduse de G.P., lucrător comercial al sucursalei P. Tulcea, îl constituie decizia de imputare nr. 95 din 13 februarie 2003, emisă în sarcina sa, de către conducerea sucursalei P. Tulcea, pentru recuperarea unei pagube în valoare de 56.200.486 lei, constatată în gestiune. Angajarea răspunderii materiale a contestatorului s-a făcut ca urmare a constatării comisiei de inventariere a produselor petroliere din Depozitul Tulcea, numită prin decizia conducerii unității, nr. 8 din 15 februarie 2002. Rezultă, așadar, că pretinsul prejudiciu produs de patrimoniul sucursalei P. Tulcea nu a fost stabilit ca urmare a controlului efectuat de organele Curții de Conturi, în condițiile art. 18 din Legea nr. 94/1992, modificată.

În consecință, s-a apreciat greșit că, Colegiul jurisdicțional Tulcea este competent să soluționeze, în primă instanță, contestația, conform art. 41 din aceeași lege. La rândul său, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a nesocotit dispozițiile legale privitoare la competența materială, atunci când prin decizia recurată s-a pronunțat asupra recursului jurisdicțional și a menținut sentința nr. 28 din 28 noiembrie 2002. Ținând seama de aceste considerente, urmează a se admite recursul și a se dispune casarea ambelor hotărâri pronunțate de organele Curții de Conturi, cu trimiterea litigiului de muncă, spre competentă soluționare, Tribunalului Tulcea, secția litigii și conflicte de muncă. Văzând și prevederile art. 2 lit. b 1 ) și art. 313 C. proc.

civ., cu referire la art. 70, 73 și urm. din Legea nr. 168/1999.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de G.P. împotriva deciziei nr. 95 din 13 februarie 2003 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională. Casează decizia atacată și sentința nr. 28/2002 a Colegiului jurisdicțional Tulcea. Trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Tulcea, secția litigii și conflicte de muncă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2004.