ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1311/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 806 din 12

septembrie 2002 a Tribunalului București a fost condamnat inculpatul P.L.C. la

4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (2) lit. c), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

Pentru a pronunța această sentință instanța

a reținut că în ziua de 11 iulie 2002, în timp ce partea vătămată G.P. se afla

într-o stație de autobuz, inculpatul s-a apropiat de ea și i-a smuls lănțișorul

de aur de la gât, după care a fugit. În aceeași zi inculpatul a depus

lănțișorul la o casă de amanet împreună cu alte două lănțișoare, obținând suma

de 1.700.000 lei. Cu ajutorul părții vătămate, organele de poliție l-au

depistat pe inculpat în ziua de 13 iulie 2002 în aceeași stație de autobuz.

Apelul declarat în cauză de inculpat

a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, prin decizia penală nr.

744 din 14 noiembrie 2002.

Împotriva acestei decizii inculpatul

a declarat recurs solicitând, ca și în apel, reducerea pedepsei aplicate.

Recursul nu este fondat.

Infracțiunea de tâlhărie prevăzută

de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., în urma modificării textului prin Legea nr.

169 din 18 aprilie 2002, este pedepsită de lege cu închisoare de la 5 la 20

ani.

Aplicându-se inculpatului o pedeapsă

de 4 ani închisoare, sub limita minimă prevăzută de lege, prin reținerea

circumstanțelor atenuante, instanțele au ținut seama de lipsa antecedentelor

penale, de sinceritatea inculpatului, dar și de pericolul social ridicat al

infracțiunii de tâlhărie comisă într-un loc public, de frecvența acestor

infracțiuni.

Se constată că s-a făcut o corectă

aplicare a criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. și că

nu există temeiuri de micșorare a pedepsei stabilite.

Urmează în consecință, să se

respingă recursul declarat de inculpat, care va fi obligat să plătească

cheltuielile judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.L.C., împotriva deciziei penale nr. 744/ A din 14

noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul

reținerii și al arestării preventive de la 13 iulie 2002, la 14 martie 2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 14

martie 2003.