ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare recursul
declarat de inculpata A.T.M. împotriva deciziei penale nr.378 din 19 decembrie
2001 a Curții de Apel Cluj.
S-a
prezentat inculpata, asistată de avocatul I.G., apărător ales.
A
lipsit intimata parte civilă.
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul
inculpatei a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond,
aplicarea prevederilor art.81 Cod penal, privind modalitatea de executare a
pedepsei.
Procurorul
a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpata,
în ultimul cuvânt, a lăsat soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Deliberând
asupra cauzei penale de față;
Din
actele dosarului rezultă următoarele:
Prin
sentința penală nr.31 pronunțată la data de 28 aprilie 2000 în dosarul penal
nr.1862/2000, Tribunalul Sălaj a condamnat pe inculpata A.T.M. pentru
infracțiunea de delapidare, prevăzută în art.215
1
alin.2 Cod penal,
cu aplicarea art.41 alin.2 și art.74, 76 lit.a și alin.ultim.Cod penal, la
pedeapsa de 3 ani închisoare, iar pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub
semnătură privată prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41
alin.2 Cod penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În
baza art.33 și 34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea, de 3 ani închisoare.
S-au
aplicat dispozițiile art.71 și 64 Cod penal.
S-a
constatat prejudiciul recuperat.
Inculpata
a fost obligată la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru
a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Inculpata
a fost angajata Casei Teritoriale a Cooperativelor de Credit Zalău în funcția
de casieră. Atribuțiile ei de serviciu erau efectuarea încasărilor și a
plăților și întocmirea documentelor corespunzătoare acestor operațiuni.
Întrucât
nu putea restitui o datorie mare, în cursul lunii ianuarie 1999, inculpata a
sustras din gestiune în mod repetat și prin același procedeu (de 7 ori) suma de
81.702.198 de lei (dobânzi aferente 5.276.349 de lei), reprezentând depozitele
unor persoane fizice.
Procedeul
utilizat era anularea chitanțelor întocmite pentru depunători, pe care le
reținea, urmată de emiterea a noi chitanțe pentru sume mai mici.
De
asemenea, modifica sumele înscrise în fișele analitice, consemnând în registrul
de casă operațiunea cu suma modificată în fals.
Astfel,
în carnetul depunătorului era trecută corect suma depusă, reală, iar în actele
cooperativei o sumă mai mică, diferența însușindu-și-o inculpata.
Situația
de fapt și vinovăția inculpatei, recunoscute de aceasta, care a regretat
sincer, au fost confirmate și de alte probe, și anume: proces verbal de revizie
contabilă, fișe analitice, chitanțe, carnete de membru, angajamente de plată.
În
cauză s-a efectuat și expertiza contabilă, raportul întocmit conducând la
cifrele reținute.
Corespunzător
acestei situații s-a constatat că prin faptele sale, inculpata a încălcat
dispozițiile art.215
1
alin.2 Cod penal și art.290 alin.1 Cod penal
săvârșind infracțiunea de delapidare și fals în declarații, pentru care a fost
condamnată cu respectarea dispozițiilor art.72, 74, 76 și 41 alin.2 Cod penal.
Curtea
de Apel Cluj, prin decizia penală nr.240 pronunțată la data de 10 august 2000
în dosarul penal nr.3826/2000, a respins ca nefondat recursul declarat de
inculpată, obligând-o la cheltuieli judiciare către stat.
În
considerentele deciziei s-a precizat că pedeapsa aplicată este nelegală,
hotărârea pronunțată fiind contrară legii, deoarece pentru infracțiunile care
au produs consecințe deosebit de grave, în cazul aplicării art.77 și 76 Cod
penal, pedeapsa se poate reduce cel mult cu 1/3 din minimul special al pedepsei
greșală care nu se poate îndrepta deoarece s-ar încălca principiul prevăzut în
art.372 Cod procedură penală (nu se poate înrăutăți situația în propria cale de
atac).
Curtea Supremă de Justiție, Secția
penală, prin decizia penală nr.1739 pronunțată la data de 30 martie 2001 în
dosarul penal nr.3738/2000, a admis recursul declarat de inculpată, a casat
decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelului, Curții de Apel Cluj cu
recomandarea de a rejudeca cu respectarea regulilor de citare a părților.
Curtea
de Apel Cluj, Secția penală în rejudecarea apelului după casarea deciziei, prin
decizia nr.378/2001 pronunțată în dosarul penal nr.6914 din 19 decembrie 2001,
a admis apelul declarat de inculpată și reținând în favoarea acesteia
circumstanțele atenuante conform art.74 și 76 Cod penal, aplicând legea mai
favorabilă conform art.13 Cod penal, respectiv OUG nr.207/2000, în temeiul
art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea
prevăzută de art.215
1
alin.2 Cod penal în art.215 alin.1 Cod penal
și a condamnat pe inculpată la 10 luni închisoare pentru delapidare.
Pentru
infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în conformitate cu
dispozițiile art.290 alin.1 Cod penal a condamnat pe aceeași inculpată la 2
luni închisoare.
Aplicând
regula concursului de infracțiuni, conform art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal a
contopit pedepsele, inculpata având de executat 10 luni închisoare.
S-au
menținut celelalte dispoziții ale hotărârii.
Împotriva
acestei decizii inculpata, în termen legal a declarat recurs, invocând greșita
individualizare a pedepsei ca motiv de casare, conform art.385
9
alin.1 pct.14 Cod procedură penală.
Recurenta
a solicitat aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal, respectiv suspendarea
condiționată a executării pedepsei de 10 luni.
Instanța
de recurs, examinând hotărârea atacată în raport cu motivul invocat, a
constatat că recursul este nefondat.
Instanța
de apel a corectat încadrarea juridică, astfel încât inculpata a beneficiat de
aplicarea legii mai favorabile și a ținut seama de sinceritatea și regretul
inculpatei, reținând în favoarea acesteia beneficiul circumstanțelor atenuante.
Se
impune însă ca inculpata să primească osancțiune, chiar redusă, așa cum i s-a
aplicat, de 10 luni închisoare, pentru a exista convingerea că a înțeles
gravitatea faptei, dată și de cuantumul ridicat al prejudiciului rămas
neacoperit, și de aspectul continuat al infracțiunii săvârșite.
Critica
fiind nejustificată, recursul este nefondat, urmând să fie respins, în
conformitate cu dispozițiile art.385
15
pct.1 lit.b Cod procedură
penală, iar decizia fiind legală și temeinică, menținută.
Având
în vedere culpa procesuală a inculpatei, urmează a o obliga și la cheltuieli judiciare
către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpata A.T.M. împotriva deciziei penale nr.378 din 19 decembrie
2001 a Curții de Apel Cluj.
Obligă
recurenta la 1.100.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Pronunțată
în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.