ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.01.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2003

HOTĂRÂRE
07.01.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 15/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în examinare recursul

declarat de inculpata A.T.M. împotriva deciziei penale nr.378 din 19 decembrie

2001 a Curții de Apel Cluj.

S-a

prezentat inculpata, asistată de avocatul I.G., apărător ales.

A

lipsit intimata parte civilă.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul

inculpatei a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond,

aplicarea prevederilor art.81 Cod penal, privind modalitatea de executare a

pedepsei.

Procurorul

a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

Inculpata,

în ultimul cuvânt, a lăsat soluția la aprecierea instanței.

Deliberând

asupra cauzei penale de față;

Din

actele dosarului rezultă următoarele:

Prin

sentința penală nr.31 pronunțată la data de 28 aprilie 2000 în dosarul penal

nr.1862/2000, Tribunalul Sălaj a condamnat pe inculpata A.T.M. pentru

infracțiunea de delapidare, prevăzută în art.215

1

alin.2 Cod penal,

cu aplicarea art.41 alin.2 și art.74, 76 lit.a și alin.ultim.Cod penal, la

pedeapsa de 3 ani închisoare, iar pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub

semnătură privată prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41

alin.2 Cod penal, la  pedeapsa de 8 luni închisoare.

În

baza art.33 și 34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa

cea mai grea, de 3 ani închisoare.

S-au

aplicat dispozițiile art.71 și 64 Cod penal.

S-a

constatat prejudiciul recuperat.

Inculpata

a fost obligată la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Inculpata

a fost angajata Casei Teritoriale a Cooperativelor de Credit Zalău în funcția

de casieră. Atribuțiile ei de serviciu erau efectuarea încasărilor și a

plăților și întocmirea documentelor corespunzătoare acestor operațiuni.

Întrucât

nu putea restitui o datorie mare, în cursul lunii ianuarie 1999, inculpata a

sustras din gestiune în mod repetat și prin același procedeu (de 7 ori) suma de

81.702.198 de lei (dobânzi aferente 5.276.349 de lei), reprezentând depozitele

unor persoane fizice.

Procedeul

utilizat era anularea chitanțelor întocmite pentru depunători, pe care le

reținea, urmată de emiterea a noi chitanțe pentru sume mai mici.

De

asemenea, modifica sumele înscrise în fișele analitice, consemnând în registrul

de casă operațiunea cu suma modificată în fals.

Astfel,

în carnetul depunătorului era trecută corect suma depusă, reală, iar în actele

cooperativei o sumă mai mică, diferența însușindu-și-o inculpata.

Situația

de fapt și vinovăția inculpatei, recunoscute de aceasta, care a regretat

sincer, au fost confirmate și de alte probe, și anume: proces verbal de revizie

contabilă, fișe analitice, chitanțe, carnete de membru, angajamente de plată.

În

cauză s-a efectuat și expertiza contabilă, raportul întocmit conducând la

cifrele reținute.

Corespunzător

acestei situații s-a constatat că prin faptele sale, inculpata a încălcat

dispozițiile art.215

1

alin.2 Cod penal și art.290 alin.1 Cod penal

săvârșind infracțiunea de delapidare și fals în declarații, pentru care a fost

condamnată cu respectarea dispozițiilor art.72, 74, 76 și 41 alin.2 Cod penal.

Curtea

de Apel Cluj, prin decizia penală nr.240 pronunțată la data de 10 august 2000

în dosarul penal nr.3826/2000, a respins ca nefondat recursul declarat de

inculpată, obligând-o la cheltuieli judiciare către stat.

În

considerentele deciziei s-a precizat că pedeapsa aplicată este nelegală,

hotărârea pronunțată fiind contrară legii, deoarece pentru infracțiunile care

au produs consecințe deosebit de grave, în cazul aplicării art.77 și 76 Cod

penal, pedeapsa se poate reduce cel mult cu 1/3 din minimul special al pedepsei

greșală  care nu se  poate îndrepta deoarece s-ar încălca principiul prevăzut în

art.372 Cod procedură penală (nu se poate înrăutăți situația în propria cale de

atac).

Curtea Supremă de Justiție, Secția

penală, prin decizia penală nr.1739 pronunțată la data de 30 martie 2001 în

dosarul penal nr.3738/2000, a admis recursul declarat de inculpată, a casat

decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelului, Curții de Apel Cluj cu

recomandarea de a rejudeca cu respectarea regulilor de citare a părților.

Curtea

de Apel Cluj, Secția penală în rejudecarea apelului după casarea deciziei, prin

decizia nr.378/2001 pronunțată în dosarul penal nr.6914 din 19 decembrie 2001,

a admis apelul declarat de inculpată și reținând în favoarea acesteia

circumstanțele atenuante conform art.74 și 76 Cod penal, aplicând legea mai

favorabilă conform art.13 Cod penal, respectiv OUG nr.207/2000, în temeiul

art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea

prevăzută de art.215

1

alin.2 Cod penal în art.215 alin.1 Cod penal

și a condamnat pe inculpată la 10 luni închisoare pentru delapidare.

Pentru

infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în conformitate cu

dispozițiile art.290 alin.1 Cod penal a condamnat pe aceeași inculpată  la 2

luni închisoare.

Aplicând

regula concursului de infracțiuni, conform art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal a

contopit pedepsele, inculpata având de executat 10 luni închisoare.

S-au

menținut celelalte dispoziții ale hotărârii.

Împotriva

acestei decizii inculpata, în termen legal a declarat recurs, invocând greșita

individualizare a pedepsei ca motiv de casare, conform art.385

9

alin.1 pct.14 Cod procedură penală.

Recurenta

a solicitat aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal, respectiv suspendarea

condiționată a executării pedepsei de 10 luni.

Instanța

de recurs, examinând hotărârea atacată în raport cu motivul invocat, a

constatat că recursul este nefondat.

Instanța

de apel a corectat încadrarea juridică, astfel încât inculpata a beneficiat de

aplicarea legii mai favorabile și a ținut seama de sinceritatea și regretul

inculpatei, reținând în favoarea acesteia beneficiul circumstanțelor atenuante.

Se

impune însă ca inculpata să primească osancțiune, chiar redusă, așa cum i s-a

aplicat, de 10 luni închisoare, pentru a exista convingerea că a înțeles

gravitatea faptei, dată și de cuantumul ridicat al prejudiciului rămas

neacoperit, și de aspectul continuat al infracțiunii săvârșite.

Critica

fiind nejustificată, recursul este nefondat, urmând să fie respins, în

conformitate cu dispozițiile  art.385

15

pct.1 lit.b Cod procedură

penală, iar decizia fiind legală și temeinică, menținută.

Având

în vedere culpa procesuală a inculpatei, urmează a o obliga și la cheltuieli judiciare

către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata A.T.M. împotriva deciziei penale nr.378 din 19 decembrie

2001 a Curții de Apel Cluj.

Obligă

recurenta la 1.100.000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată

în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-01-13
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 247/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 155 din 22 decembrie 2003 a Tribunalului Sălaj Zalău, au fost condamnați inculpații: 1. R.O.: În baza art. 215 1 alin. (2) C. pen., cu
ÎCCJ 2005-01-11
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 169/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penala nr. 1538 din 2 decembrie 2003, pronunțata de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. 1912/2003, s-a desființat sentința penală nr. 463 din 19 ma
ÎCCJ 2003-02-06
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 580/2003
ei fapte penale, deoarece a semnat contractele de împrumut doar în calitate de girant și nu a încasat nici o sumă de bani, din creditul acordat, de fapt, societății comerciale a inculpatului R.S.A. Curtea de Apel Cluj, prin decizia penală n
ÎCCJ 2005-09-29
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5497/2005
instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de săvârșirea al acesteia, precum și persoana inculpatei, care nu are antecedente
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2192/2014
lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale. A făcut aplicarea art. 71-64 C. pen. În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv de la 05 ianuarie 2003 la 12 martie
Sursă