ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 338/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 338/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare recursul declarat de
reclamanta SIF „M.” SA București împotriva deciziei nr.857 din 27 iunie 2001 a
Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și comercial.
La apelul nominal s-a prezentat recurenta
reclamantă SIF „M.” SA București prin consilier juridicD.I., lipsind intimata
pârâtă SC „B.” SA Boldești – Scăieni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către magistratul
asistent, cupă care Curtea, luând act că, nu sunt chestiuni prealabile de pus
în discuția părților și nici nu s-au formulat cereri, constată cauza în stare
de judecată și acordă cuvântul în fond, părții prezente.
Reprezentanta recurentei reclamante susține oral
motivele de recurs, astfel cum au fost formulate și în scris și pune concluzii
de admitere a recursului.
C U R T
E A
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr.544/2001, Tribunalul
Prahova a respins ca prescrisă acțiunea reclamantei SIF „M.” SA împotriva
pârâtei SC „B.” SA Boldești – Scăieni având ca obiect plata sumei de 25.446.927
lei dividende datorate pe anul 1996.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a
reținut că dreptul la acțiune al reclamantei pentru recuperarea dividendelor
este prescris, prin împlinirea termenului de trei ani prevăzut de Decretul
nr.167/1958.
Împotriva acestei sentințe a promovat apel
reclamanta, criticile vizând modul eronat de interpretare a dispozițiilor Legii
nr.31/1990 care nu prevede un termen în raport cu care se poate soliicta plata
dividendelor.
Curtea de Apel Ploiești – Secția comercială și de
contencios administrativ, prin decizia civilă nr.857 din 27 iunie 2001 a
respins apelul ca nefondat.
La pronunțarea soluției, instanța de apel a
reținut că dreptul la acțiune pentru plata dividendelor s-a născut la data de
24 aprilie 1997, atunci când obligația de plată a fost concretizată prin
hotărârea Adunării generale a acționarilor, iar acțiunea a fost promovată la
data de 3 ianuarie 2001 după trecerea termenului de trei ani prevăzut de
Decretul nr.167/1958.
La data de 26 iulie 2001 reclamanta a declarat
recurs, criticile vizând aspecte de nelegalitate și netemeinicie fiind invocate
dispozițiie art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Astfel se susține că la data când a avut loc AGA
nu se putea cere plata dividendelor, întrucât după aprobarea bilanțului acesta
trebuie depus la Administrația financiară, iar după aceea se poate începe
distribuirea efectivă a dividendelor până la sfârșitul anului economico
financiar respectiv până la 31 decembrie 1997, așa cum era de altfel obligată
să facă și vărsarea la buget a impozitului pe dividende.
Recursul este nefondat.
Potrivit art.67 pct.5 din Legea nr.31/1990
privind societățile comerciale, dreptul la acțiune de restituire a dividendelor
se prescrie în termen de trei ani de la data distribuirii lor, iar art.111 din
același act normativ stabilește în competența Adunărilor generale a
acționarilor aprobarea bilanțului contabil și fixarea dividendelor.
Din economia textelor precitate, rezultă, fără
putință de tăgadă că, momentul în care începe să curgă prescripția îl
constituie data nașterii dreptului subiectiv al creditorului reclamant, moment
ce coincide cu data aprobării bilanțului de către Adunarea generală a
societății respectiv 24 aprilie 1997.
În aceste condiții critica formulată nu
poate fi avută în vedere, având în vedere termenul general de prescripție de
trei ani raportat la data introducerii acțiunii 3 ianuarie 2001.
Față de cele arătate Curtea apreciează că
hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea corectă a legii situație în care
în considerarea dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă recursul urmează a
fi respins ca nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. „M.” SA
București, împotriva deciziei nr.857 din 27 iunie 2001, pronunțată de Curtea de
Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și comercial, ca nefondat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24
ianuarie 2003.