Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.11.2004
casat

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6137/2004

HOTĂRÂRE
05.11.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6137/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 13 februarie 2003, B.A. și B.V. au chemat în judecată, prin acțiune precizată ulterior, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Local Turda pentru a se constata vacanța succesorală după defuncții O.F. și C.R. și, în baza înscrisului sub semnătură privată din 5 mai 1969, dobândit de la defuncți, a fi pronunțată o hotărâre judecătorească care să țină loc de act de vânzare-cumpărare a imobilului compus din casă și 126 mp. teren, identic cu p.t. nr. 1561 din C.F. 1949 Turda. Totodată, au solicitat intabularea, pe numele lor (al reclamanților), a dreptului de proprietate asupra imobilului.

Judecătoria Turda, prin sentința civilă nr. 3946 din 21 noiembrie 2003, a respins, ca nefondată, acțiunea. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 669 din 18 martie 2004, a respins, ca nefondat apelul reclamanților, cu motivarea că instanțele judecătorești nu sunt competente să constate vacanța succesorală și că, în absența certificatului de vacanță succesorală eliberat de notarul public, pârâtul Statul Român este lipsit de legitimare procesuală pasivă. Împotriva acestei decizii reclamanții și pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, au declarat recurs, invocând motive de nelegalitate referitoare la greșita soluționare a excepțiilor de necompetență și nelegitimare procesuală pasivă.

Recursul reclamanților urmează a fi anulat ca netimbrat întrucât pentru termenul de judecată de astăzi, când reclamanții au lipsit, nu a fost făcută dovada plății taxei judiciare de timbru de 3.179.000 lei și a timbrului judiciar de 30.000 lei, deși citarea s-a făcut legal, cu mențiunea ca dovada menționată să fie făcută. Recursul pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice se constată a fi fondat și urmează a fi admis. Într-adevăr, constatarea existenței unei succesiuni vacante și a componenței acesteia se poate face și de către instanța judecătorească, în mod direct, în lipsa certificatului de vacanță succesorală eliberat de notarul public. Corelativ, statul dobândind moștenirea vacantă de la data morții celui care lasă moștenirea, rezultă că are legitimare procesuală pentru a răspunde de pasivul moștenirii, inclusiv cât privește obligațiile asumate de cel care lasă moștenirea printr-un antecontract de vânzare-cumpărare.

Ca atare, soluția din apel, fondată pe necompetența instanțelor judecătorești în materie de vacanță succesorală și absența legitimării procesuale pasive a Statului Român, este flagrant nelegală. Așa fiind, urmează a fi admis recursul pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și reformată această soluție, cu trimiterea cauzei, în baza art. 313 și urm. C. proc. civ., la instanța de apel pentru ca, devolutiv, să rejudece pricina.

DECIDE: Admite recursul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr. 669 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Cluj, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanții B.A. și B.V. împotriva aceleiași decizii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-07-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5774/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 18 iulie 2003, L.V. a chemat în judecată Municipiul București și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cerând constatarea vacanței su
ÎCCJ 2004-06-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4137/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele : Prin cererea înregistrată, la data de 15 februarie 2001 pe rolul Tribunalului București, reclamantul P.R.R. a chemat în judecată pe pârâta, P.M., solicit
ÎCCJ 2005-03-03
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1629/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă introdusă la 6 martie 2003, precizată la 22 aprilie 2003, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâta A.P.A.P.S. solicitând a fi
ÎCCJ 2005-06-23
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5569/2005
existenței suprafețelor de teren de 500 mp și 460 mp cumpărate de la pârât, constatarea vânzării de către pârât a suprafețelor menționate și constatarea că reclamanții sunt posesori de fapt ai acelorași suprafețe; - a constatat nulitatea ce
ÎCCJ 2004-04-23
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3018/2004
că în cadrul privatizării aceasta a plătit acțiunile pârâtei APAPS. Apelul acestei din urmă pârâte, care a criticat instanța de fond imputându-i încălcarea legii prin aceea că nu l-a obligat pe reclamant să timbreze la valoarea pretențiilor
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă