ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2820/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 26 din 26 ianuarie 2004, Tribunalul Mureș a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul C.I.P., de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 144 din 22 aprilie 2003 a aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 119 din 6 august 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că motivele invocate de condamnat, ținând de situația grea în care se află tatăl său, grav bolnav, precum și starea degradată a casei familiei, nu sunt dintre cele care să constituie împrejurări speciale pentru ca executarea de către el, a pedepsei, să aibă consecințe grave pentru familia sa.

Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea hotărârii odată ce familia sa are nevoie urgentă de aportul său fizic și material, iar continuarea executării pedepsei îi prejudiciază pe tatăl său și frații rămași în casa părintească. Prin decizia penală nr. 36 din 12 martie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat. Nemulțumit și de decizia instanței de apel, condamnatul a declarat recurs, și în această cale de atac motivul invocat fiind situația grea în care se află tatăl său, grav bolnav, și necesitatea urgentă de a-l ajuta. Recursul declarat de condamnat nu este fondat. Potrivit prevederilor art. 455 C. proc.

pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile și în condițiile prevăzute în art. 453, iar la lit. c) a primului aliniat al acestui text de lege, se înscrie cazul „când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru familie”. Raportând la cauză aceste dispoziții legale, se reține că ancheta socială întreprinsă de Primăria comunei Pănet din județul Mureș, la domiciliul familiei condamnatului, a înscris că familia este compusă din 10 membri, dintre aceștia 5 sunt majori, nici un părinte sau frate nu lucrează permanent, iar veniturile realizate din munci ocazionale, sunt cheltuite pe băuturi alcoolice. S-a mai reținut că și anterior condamnării, C.I.P.

muncea ocazional și nu contribuia pe măsură, la veniturile familiei. Față de cele ce preced, se reține că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de condamnat să fie respins ca nefondat. În conformitate cu prevederile art. 192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.I.P. împotriva deciziei penale nr. 36 A din 12 martie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș. Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 mai 2004.