ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2820/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 26 din 26

ianuarie 2004, Tribunalul Mureș a respins, ca nefondată, cererea formulată de

condamnatul C.I.P., de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 144 din 22 aprilie 2003 a aceleiași instanțe,

rămasă definitivă prin decizia penală nr. 119 din 6 august 2003 a Curții de

Apel Târgu Mureș.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că motivele invocate de condamnat, ținând de situația grea

în care se află tatăl său, grav bolnav, precum și starea degradată a casei

familiei, nu sunt dintre cele care să constituie împrejurări speciale pentru ca

executarea de către el, a pedepsei, să aibă consecințe grave pentru familia sa.

Împotriva sentinței, condamnatul a

declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea hotărârii odată ce familia

sa are nevoie urgentă de aportul său fizic și material, iar continuarea

executării pedepsei îi prejudiciază pe tatăl său și frații rămași în casa

părintească.

Prin decizia penală nr. 36 din 12

martie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, ca nefondat, apelul declarat

de condamnat.

Nemulțumit și de decizia instanței

de apel, condamnatul a declarat recurs, și în această cale de atac motivul

invocat fiind situația grea în care se află tatăl său, grav bolnav, și

necesitatea urgentă de a-l ajuta.

Recursul declarat de condamnat nu

este fondat.

Potrivit prevederilor art. 455 C.

proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazurile și

în condițiile prevăzute în art. 453, iar la lit. c) a primului aliniat al

acestui text de lege, se înscrie cazul „când din cauza unor împrejurări

speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru

familie”.

Raportând la cauză aceste dispoziții

legale, se reține că ancheta socială întreprinsă de Primăria comunei Pănet din

județul Mureș, la domiciliul familiei condamnatului, a înscris că familia este

compusă din 10 membri, dintre aceștia 5 sunt majori, nici un părinte sau frate

nu lucrează permanent, iar veniturile realizate din munci ocazionale, sunt

cheltuite pe băuturi alcoolice. S-a mai reținut că și anterior condamnării,

C.I.P. muncea ocazional și nu contribuia pe măsură, la veniturile familiei.

Față de cele ce preced, se reține că

în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 alin. (1) lit. c) C.

proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca

recursul declarat de condamnat să fie respins ca nefondat.

În conformitate cu prevederile art.

192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul C.I.P. împotriva deciziei penale nr. 36 A din 12 martie

2004 a Curții de Apel Târgu Mureș.

Obligă pe recurent la plata sumei de

800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 mai 2004.