ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4196/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La data de 9 decembrie 2001 reclamanta S.C. F.

S.A. Brașov a formulat cerere de arbitraj în contradictoriu cu pârâta S.C. D.P.

SRL Brașov, solicitând rezilierea contractului de leasing imobiliar cu clauza

irevocabilă nr. 1560 din 16 aprilie 1999, obligarea pârâtei la plata redevenței

restante în sumă de 101.512.950 lei reprezentând 30 rate rămase de achitat,

plus redevența restantă de 6.512.668 lei aferentă lunilor octombrie și

noiembrie 2001 și a penalităților legale.

Ulterior reclamanta și-a precizat acțiunea în

sensul că solicită obligarea pârâtei la plata redevenței neachitate pe lunile

septembrie – octombrie 2001.

C.C.I. Brașov, Comisia de Arbitraj Comercial,

Tribunalul Arbitral prin hotărârea arbitrală nr. 5 din 25 februarie 2002 a

admis în parte cererea de arbitrare și în consecință a dispus rezilierea

contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare nr. 1560 din

16 aprilie 1999.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a

reținut că prin contractul încheiat sub nr. 1560 din 16 aprilie 1999 părțile au

prevăzut un pact comisoriu expus de gradul al doilea privind dreptul

locatorului de a rezilia contractul cu daune interese în cazul în care

utilizatorul nu își execută obligația de plată a redevenței și /sau a daunelor

datorate integral sau parțial două luni consecutiv.

S-a reținut că pârâta nu și-a îndeplinit

întocmai obligația asumată, în sensul că a achitat cele două facturi cu o

întârziere de 52 și 56 zile și că, după introducerea acțiunii arbitrale și-a

achitat datoria, astfel că pârâta a fost obligată și la plata redevenței rămasă

de achitat până la expirarea contractului de leasing imobiliar.

Acțiunea în anulare formulată de pârâta S.C. D.

P. SRL Brașov împotriva acestei hotărâri a fost admisă de Curtea de Apel Brașov,

secția comercială și de contencios administrativ, care, prin decizia nr. 291 R

din 24 aprilie 2002, respinge acțiunea arbitrală formulată de reclamanta S.C.

F. S.A. Brașov pe care o obligă la 3.403.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut

că instanța arbitrală a încălcat prevederile art.969 cod civil în privința

constatării rezilierii contractului de leasing, astfel încât, în baza art. 366 C.

proc. civ. se va admite acțiunea în anulare cu consecința anulării hotărârii

arbitrale și respingerii cererii reclamantei, întrucât clauza contractuală

privind rezilierea a fost aplicată greșit, nefiind îndeplinită condiția

neexecutării obligației.

Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat

recurs, în termen legal, motivat și timbrat reclamanta S.C. F. S.A. Brașov,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că în

mod greșit, instanța a apreciat că plata redevențelor pentru lunile septembrie

și octombrie 2001 cu depășirea termenelor contractuale nu reprezintă o neexecutare

a obligațiilor asumate prin convenție, pe de o parte, iar pe de altă parte

plata finalmente făcută face inaplicabilă sancțiunea rezilierii.

De asemenea, mai susține recurenta că

interpretarea dată actului juridic dedus judecății este greșită atunci când

curtea consideră că întârzierea la plata redevenței nu este o neexecutare a

obligației de plată a redevenței.

În consecință, recurenta, în temeiul art. 304

pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, modificarea

deciziei atacate și respingerea acțiunii în anulare.

Recursul este întemeiat pentru următoarele

considerente:

Din examinarea actelor de la dosar prin prisma

motivelor de recurs și a obligațiilor legale incidente cauzei rezultă că

instanța de apel în mod greșit a apreciat actul juridic dedus judecății și

probatoriile administrate în cauză.

Acțiunea arbitrală poate fi admisă numai în

situațiile în care se constată că identifică unul din motivele prevăzute de

art. 364 C. proc. civ. iar dacă se constată ca fiind incident unul dintre

aceste motive se procedează la analizarea acțiunii arbitrale pe fond în

limitele convenției arbitrale conform art. 366 C. proc. civ.

Ori, se constată că prima instanță a procedat la

soluționarea pe fond a acțiunii arbitrale în condițiile în care motivul de

desființare invocat, art. 364 lit. i) C. proc. civ. nu se regăsea în cauză

întrucât pârâta arbitrală nu a invocat încălcarea ordinii publice, a bunurilor

moravuri și a dispozițiilor imperative a legii.

Motivarea primei instanțe în sensul că nerespectarea

prevederilor contractuale de către una dintre părți și implicit, a art. 969 C. civ.

nu se încadrează – referă la ipoteze care nu sunt cuprinse în prevederile art. 364

C. proc. civ.

Pentru considerentele ce preced, Curtea, în

temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâtă, va

modifica decizia atacată în sensul că se respinge acțiunea în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta S.C.

F. S.A. Brașov.

Modifică decizia nr. 291 din 24 aprilie 2002 a

Curții de Apel Brașov și respinge acțiunea în anulare.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2003.