ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1775/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1775/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
La data de 27 februarie 2002, reclamanta C.C.V.R.
Tecuci a chemat în judecată pe pârâta SC A.R. SA Galați, pentru ca, prin
hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea hotărârii arbitrale din 11
februarie 2002 a Curții de Arbitraj de pe lângă C.C.I.A. Galați, pronunțată în dosar
nr. 116/2001.
Curtea de Apel Galați, secția comercială și de
contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 411 din 18 aprilie 2002, a
respins, ca nefondată, acțiunea în anulare formulată de reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond
a reținut că acțiunea în anulare vizează critici care nu se încadrează în
motivele, limitativ, prevăzute de art. 364 lit. a) – i) C. proc. civ.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs,
în termen legal, motivat și timbrat reclamanta C.C.V.R. Tecuci, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că hotărârea
recurată este nulă de drept și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii,
în sensul că nu se regăsește motivarea în fapt și în drept a cererilor pe care
le-a formulat, precum și pentru înlăturarea expertizei suplimentare, vizând
calculul dobânzilor, penalităților și actualizarea sumei în raport cu indicele
de inflație.
De asemenea, susține recurenta, în motivele 2 și 3 de
recurs, prin reluarea acelorași motive de apel sub forma criticilor în recurs,
că hotărârea este nulă și casabilă prin violarea art. 364 lit. e) C. proc. civ.,
combinat cu art. 353
3
C. proc. civ., în sensul că hotărârea s-a
pronunțat după 5 ani și 2 săptămâni și că hotărârea în cauză violează și
dispozițiile imperative ale legii, în sensul art. 364 lit. i) C. proc. civ. și
art. 364 lit. f).
În consecință, în temeiul art. 304 pct. 7, 9 și 10 C.
proc. civ. solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat.
Recursul este nefondat pentru următoarele
considerente:
Din examinarea actelor de la dosar, prin prisma
motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei, rezultă că
instanța de apel, în mod corect, a apreciat actul juridic dedus judecății și
probatoriile administrate în cauză, pronunțând o hotărâre temeinică, motivată
în fapt și în drept, din care rezultă clar că acțiunea în anulare vizează
critici care nu se încadrează în motivele limitativ prevăzute în art. 364 lit.
a) – i) C. proc. civ.
De asemenea, din considerentele hotărârii atacate
rezultă cu certitudine că, datorită neîndeplinirii condițiilor convenției de
către reclamantă, s-a ajuns la neacordarea acesteia a penalităților și
dobânzilor solicitate.
Neîntemeiate sunt și motivele 2 și 3 de recurs, prin
care recurenta susține că hotărârea este nulă prin violarea art. 364 lit. e) C.
proc. civ., combinat cu art. 353
3
C. proc. civ. și că aceeași
hotărâre violează dispozițiile imperative ale legii, în sensul art. 364 lit. i)
C. proc. civ. și art. 364 lit. f) C. proc. civ., întrucât instanța de apel, în
mod corect, a interpretat dispozițiile legale menționate mai sus, pronunțând o
hotărâre temeinică și legală.
În consecință, cum recursul reclamantei nu se
încadrează în nici unul din cazurile limitativ prevăzute de art. 304 C. proc.
civ., urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C.C.V.R.
Tecuci împotriva deciziei nr. 411 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel Galați,
secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 21 martie
2003.