ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.05.2004

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1654/2004

HOTĂRÂRE
06.05.2004
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1654/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 24 septembrie

2003, Judecătoria sector 3 București, a respins, ca nefondată, cererea de învestire

cu formulă executorie a convenției de credit nr. 1127 din 20 februarie 1996,

formulată de B.C.R., sucursala Unirii.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs B.C.R. sucursala Unirii.

Cum recurentul nu a timbrat

anticipat corespunzător recursul, acesta a fost legal citat pentru termenul din

6 mai 2004 (dosar recurs), cu mențiunea de a timbra recursul cu 17.000 lei taxă

judiciară de timbru, obligație căreia nu s-a conformat.

Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997,

privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia

acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor

judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de

persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau,

în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul

termen de judecată.

Potrivit prevederilor art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1996,

privind taxele judiciare de timbru și normele metodologice de aplicare a

acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa de timbru și/sau timbrul

judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient

timbrată.

Constatând că recursul nu a fost

timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare,

potrivit mențiunii din citația transmisă pentru termenul de judecată din 6 mai

2004, când procedura a fost legal îndeplinită, că nu operează scutirea legală

de obligația timbrării, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20, pct.

1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 30 pct. 1 și 5 din normele

metodologice de aplicare a acestui act normativ și să dispună anularea, ca

netimbrat, a recursului declarat de B.C.R., sucursala Unirii.

Anulează recursul declarat de B.C.R.,

sucursala Unirea, împotriva încheierii din 24 septembrie 2003, pronunțată de

Judecătoria sector 3 București, în dosarul nr. 9802/2003, ca insuficient

timbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 6 mai 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-05-06
1,00
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1655/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 24 septembrie 2003, Judecătoria sector 3 București, a respins, ca nefondată, cererea de învestire cu formulă executorie a convenției d
ÎCCJ 2003-01-23
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 289/2003
apel a declarat recurs pârâta SC „B.P.”SA București, pe care nu l-a timbrat. Cum recurenta nu a timbrat anticipat recursul, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 23 ianuarie 2003 (fila 6 dosar recurs) cu mențiunea de a timbra recu
ÎCCJ 2004-01-14
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 58/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr.10/F din 21 aprilie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția civilă – cererea formulată pe cale de ordonanță președințială de contestatorul G
ÎCCJ 2003-01-23
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 288/2003
31.871.913 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Apelul declarat de pârâta S.C. „S.T.” SRL împotriva hotărârii anterior menționate, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București-Secția a V-a Comercială prin decizia nr.1022 p
ÎCCJ 2003-03-20
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1710/2003
lei penalități de întârziere. Prin aceeași decizie, a fost respins capătul de cerere privind rezilierea de drept a contractului de colaborare nr.2/1997, ca rămas fără obiect. Pârâta a declarat recurs împotriva acestei decizii, susținând în
Sursă