ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3658/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 329 din 3 aprilie 2003 a Tribunalului București, a fost respinsă cererea condamnatului M.C. de întrerupere a executării pedepsei de 18 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor prin sentința penală nr. 60/1995 a aceluiași tribunal. Pentru a respinge cererea condamnatului, instanța a reținut în baza raportului medico-legal efectuat, că bolile de care acesta suferă, respectiv ateroscleroză, hipertensiune arterială, dismorfie rinoseptală, surditate ușoară, nu îl pun în imposibilitate de a continua executarea pedepsei și pot fi tratate în rețeaua sanitară a Direcției Generale a Penitenciarelor.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 261 din 6 mai 2003, a respins apelul declarat de condamnat împotriva sentinței primei instanțe, considerând nefondate criticile formulate în sensul că maladiile de care suferă ar fi grave și că ar justifica întreruperea executării pedepsei. Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, care a susținut că este bolnav și că în mod greșit i-a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei. Recursul declarat este neîntemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 455, raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată, pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală aflat în dosar recurentul condamnat prezintă diagnosticul: ateroscleroză obliterantă, membre pelvine stadiul II; hipertensiune arterială esențială, bloc de ram drept minor; bronhopneumonie obstructivă cronică; dismorfie rinoseptală posttraumatică și surditate ușoară; concluzionându-se că printre aceste boli asistența medicală poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a Direcției Generale a Penitenciarelor și că întreruperea executării pedepsei este nejustificată din punct de vedere medical. Întrucât conform probei științifice administrată în cauză, maladiile de care suferă condamnatul nu se încadrează în dispozițiile imperative evocate, cererea de întrerupere a executării pedepsei a fost respinsă de tribunal, soluția fiind corect confirmată în apel.

În consecință, constatând neîntemeiate criticile formulate, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de condamnat ca nefondat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul M.C. împotriva deciziei penale nr. 261/ A din 6 mai 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2003.