ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2263/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 94 din 20 mai 2003, Tribunalul Teleorman a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 48 din 26 martie 2002 a aceleiași instanțe, formulată de condamnatul D.P. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că motivele de revizuire invocate de condamnat, respectiv greșita reținere a situației de fapt și, implicit, a vinovăției sale în săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. a) din același cod, nu sunt dintre cele imperativ și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea, în sensul că probele în baza cărora a fost condamnat la pedeapsa de 23 ani închisoare pentru uciderea concubinei sale, B.T., nu-l incriminează, ci, dimpotrivă, dovedesc că nu el este autorul faptei.

Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 623 din 23 octombrie 2003 a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul revizuient. Nemulțumit și de hotărârea pronunțată în apel, condamnatul, în termenul legal, a declarat recurs, și în această cale de atac revizuientul susținând că nu este autorul infracțiunii de omor deosebit de grav, probatoriul administrat fiind „dirijat” de procurorul anchetator. Recursul declarat nu este fondat. Apelul și recursul declarate de D.P. au vizat toate aspectele considerate ca fiind motive de revizuire, soluțiile pronunțate fiind examinate (decizia penală nr. 318 din 6 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală și decizia penală nr. 4821 din 12 noiembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală).

În consecință, în cauză nefiind incident vreun caz de revizuire astfel cum prevede art. 394 C. proc. pen., recursul declarat de condamnat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b), va fi respins, ca nefondat. Conform art. 192 C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient D.P. împotriva deciziei penale nr. 623 A din 23 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 aprilie 2004.