ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2767/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub

nr. 2418/2004 la Tribunalul Teleorman, condamnatul D.P. a solicitat revizuirea

sentinței penale nr. 48 din 26 martie 2002, prin care a fost condamnat la o

pedeapsă de 23 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit

de grav, prevăzută de art. 174, raportat la art. 176 lit. a) C. pen.

În motivarea cererii de

revizuire, condamnatul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea faptei

pentru care a fost condamnat și că în cursul procesului penal nu au fost

administrate toate probele solicitate în apărarea sa.

În cauză au fost efectuate

acte de cercetare de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman care a

opinat pentru respingerea cererii, întrucât motivele invocate nu fac parte

dintre cele arătate în art. 394 C. proc. pen.

Tribunalul Teleorman, prin

sentința penală nr. 303 din 30 noiembrie 2004, a respins, ca nefondată, cererea

de revizuire formulată de condamnatul D.P. cu motivarea că, deși pe întreg

parcursul procesului penal a susținut că nu este autorul faptei, vinovăția sa a

fost dovedită cu declarațiile persoanelor audiate în calitate de martori,

raportul de constatare medico-legală, iar la judecată i-au fost verificate

apărările formulate care însă nu s-au confirmat prin probe, conchizându-se că

aspectele învederate în cerere nu pot fi considerate fapte sau împrejurări ce

nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel condamnatul D.P., pe care o consideră greșită, întrucât așa cum a

susținut pe tot parcursul procesului penal, nu se face vinovat de săvârșirea

faptei imputate.

Curtea de Apel București, secția

a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr. 110/ A din

14 februarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat cu

motivarea că, în mod justificat prima instanță i-a respins cererea de revizuire

din moment ce motivele invocate nu fac parte dintre cele arătate în art. 394 C.

proc. pen.

Decizia curții de apel a

fost atacată cu recurs de către condamnatul D.P., susținând în continuare, că

nu se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, iar martorii

care au confirmat vinovăția sa au declarat mincinos, în cauză impunându-se

admiterea cererii de revizuire și rejudecarea cauzei pentru stabilirea

adevărului.

Recursul declarat de

condamnatul D.P. este nefondat.

Potrivit art. 394 C. proc. pen.,

revizuirea unei hotărâri judecătorești poate fi cerută, între altele, când s-au

descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea

cauzei sau un martor, un expert, un interpret a săvârșit infracțiunea de

mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.

Verificând motivele de

recurs invocate de condamnat se constată că acestea nu se înscriu în nici una

din situațiile menționate, în sensul că instanțele care au judecat cauza au

reținut apărarea constantă a acestuia, în sensul că nu este autorul faptei, dar

pe care au înlăturat-o ca fiind contrară probelor de la dosar, iar în ce

privește persoanele audiate în calitate de martori, nu s-a dovedit că se fac

vinovate de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Pentru considerentele ce

preced, urmează a se constata că recursul declarat este nefondat și a fi

respins, ca atare, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de condamnatul D.P. împotriva deciziei penale nr. 110/ A din

14 februarie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurentul condamnat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 aprilie 2005.