ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5590/2003

ÎNALTA CURTE DE CASAȚI ȘI JUSTIȚIE

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 320 din 13 iunie 2003, Tribunalul Galați a condamnat pe inculpatul D.F.C. la 7 luni închisoare pentru infracțiunea de folosire, cu rea-credință, a creditului societății, prevăzută de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 215 1 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod și la 7 ani închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) din același cod.

Totodată, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 4 ani. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 7 ani închisoare, sporită cu 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute 7 ani și 2 luni închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza dispozițiilor art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 3 aprilie 2002. Conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată prin O.U.G.

nr. 18/2003, s-a constatat că pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 266 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, a fost grațiată integral și condiționat. Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 10.948.739 lei cu titlu de despăgubiri civile, către partea civilă SC I.S. SA Galați. Împotriva sentinței, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul. La termenul de judecată din 28 octombrie 2003 acordat în dosarul nr. 1764/2003, Curtea de Apel Galați a respins cererea formulată de inculpat, privind constatarea încetării de drept a măsurii arestării sale preventive și în baza dispozițiilor art. 160 d alin. (1) C. proc.

pen., a prelungit măsura cu 30 de zile, respectiv cu începere de la 28 octombrie 2003 și până la 26 noiembrie 2003. Împotriva încheierii, inculpatul a declarat recurs, motivul invocat fiind nelegala prelungire a măsurii arestării preventive, odată ce aceasta a încetat de drept la 12 iulie 2003. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 5024 din 6 noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr. 4922/2003 a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii din 28 octombrie 2003. La 25 noiembrie 2003, termen de judecare a apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 320 din 13 iunie 2003 a Tribunalului Galați, Curtea de Apel Galați, prin încheiere, în baza dispozițiilor art. 300 2 C. proc.

pen., combinate cu dispozițiile art. 160 b alin. (3) din același cod, a dispus menținerea și prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, până la data de 9 decembrie 2003, termen fixat pentru judecarea apelurilor. În termen legal, inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii menționate mai sus, motivul invocat fiind nelegala dispunere a menținerii și prelungirii măsurii arestării sale preventive, aceasta, în opinia sa, încetând de drept la 26 noiembrie 2003. Recursul declarat de inculpat nu este fondat. Din verificarea actelor dosarului, se reține că Tribunalul Galați, prin sentința penală nr. 320 din 13 iunie 2003, în baza dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., în forma redactată anterior adoptării, la 1 iulie 2003, a Legii nr. 281/2003 de modificare și completare a Codului de procedură penală și a unor legi speciale, a dispus menținerea stării de arest a inculpatului, pe o durată nedeterminată.

Totodată, instanța de apel, în baza dispozițiilor art. 160 d C. proc. pen., în forma adoptată prin Legea nr. 281/2003, cu referire și la art. 300 2 din același cod, dispoziții procedurale aplicabile măsurii arestării și prelungirii arestării inculpatului condamnat de instanța de fond, a verificat, din oficiu, legalitatea arestării și a dispus, prin încheiere motivată, prelungirea acestei măsuri (încheierea din 28 octombrie 2003). La următorul termen de judecare a apelurilor, 25 noiembrie 2003, între timp intrând în vigoare O.U. nr. 109/2003, privind modificarea Codului de procedură penală, instanța de apel, în baza dispozițiilor art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, până la 9 decembrie 2003. În aceste condiții, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 140 C. proc.

pen., privind încetarea de drept a măsurilor preventive. Ca atare, încheierea instanței de apel prin care, la 25 noiembrie 2003, s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, fiind legală, recursul declarat împotriva acesteia nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. În conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.F.C., împotriva încheierii din 25 noiembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 1764/2003. Obligă pe recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2003.