ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1651/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 13 iunie 2002 sub nr. 5162 pe rolul Tribunalului

Hunedoara, reclamanta E.M. Petrila a chemat în judecată pe pârâta Primăria

Orașului Petrila solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

- să se anuleze dispoziția

nr. 782 din 30 aprilie 2002 emisă de către pârâtă prin care i s-a respins

cererea de restituire în natură sau prin echivalent a imobilului teren în

suprafață de 396 mp înscris în CF 2760 nr. top situat în Petrila – Heljani;

- să se constate că

este îndreptățită la măsuri reparatorii în calitate de persoană juridică

continuatoare a activității S.A.R. Petroșani și S.C.;

- să dispună

restituirea în natură a imobilului și în situația când nu este posibil acest

lucru, prin echivalent.

În motivarea

acțiunii reclamanta arată că imobilul în litigiu a fost proprietatea S.A.R. Petroșani

și a fost preluat abuziv de la aceasta de către stat în baza Legii nr.

119/1948.

Mai susține

reclamanta că ea, în calitate de continuatoare a activității societății

proprietare, este îndreptățită în temeiul prevederilor art. 3 lit. c) din Legea

nr. 10/2001 la măsuri reparatorii ori în natură ori în echivalent

Tribunalul

Hunedoara prin sentința civilă nr. 1916 din 14 noiembrie 2002 a respins

acțiunea, reținând în esență că reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute

de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 pentru a avea calitatea de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii.

Apelul declarat de

către reclamantă împotriva acestei hotărâri a instanței de fond a fost respins

de către Curtea de apel Alba – Iulia prin decizia civilă nr. 84 A din 6

februarie 2003, ca nefondat.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de apel a apreciat că instanța de fond în mod corect

a constatat că reclamanta nu a dovedit că este continuatoarea proprietarei

imobilului în litigiu, întrucât în cauză nu sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001

În acest sens s-a

mai reținut că prin transformarea din societate comercială, organizată conform

codului comercial în întreprindere de stat, s-a determinat încetarea

personalității juridice a fostei societăți SAR Petroșani, neputând fi vorba de

o continuare a activității, cum a susținut reclamanta.

Reclamanta a

declarat recurs împotriva acestei hotărâri a instanței de apel, care însă nu a

fost structurat conform prevederilor art. 303 raportat la art. 304 pct. 1 – 10 C.

proc. civ.

Se susține că

instanța de apel a soluționat cauza la primul termen, tratând cu

superficialitate motivele de apel și interpretând restrictiv prevederile Legii

nr. 10/2001.

Se mai susține că a

făcut dovada că are calitatea de continuatoare a activității SAR Petroșani

întrucât activitatea de minerit a continuat din 1921 și până în prezent,

neexistând întreruperi ale activității de exploatare a cărbunelui.

Recursul este

nefondat.

Este de reținut în

primul rând faptul că recursul nefiind structurat după cum s-a reținut mai

înainte, el va fi analizat în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (3) C.

proc. civ.

Astfel cum rezultă

din extrasul de carte funciară, imobilul a cărei retrocedare s-a solicitat, a

aparținut S.A.R. Petroșani, persoană juridică de drept privat de la care s-a

naționalizat în baza Legii nr. 119/1948.

În consecință,

astfel cum corect au constatat instanțele de fond și apel, acest moment a

însemnat încetarea personalității juridice a societății S.A.R Petroșani și

totodată constituirea proprietății de stat cu privire la patrimoniul fostei

societăți private lichidate.

În acest sens

urmează a mai reține că după naționalizarea S.A.R. Petroșani (iulie 1948) a

trecut o perioadă de un an după care prin Decretul 346 din 19 august 1949 s-a

înființat Societatea pe acțiuni Sovieto-Română pentru exploatarea și desfacerea

cărbunelui.

În art. 3 al

acestui act normativ se prevede că „societatea are personalitate juridică distinctă

și patrimoniu propriu în limita căruia răspunde, deci, din acest moment

personalitatea juridică a S.A.R. Petroșani în nici un caz nu mai putea exista,

ori în aceste condiții, nu se poate vorbi de continuarea personalității

juridice în persoana reclamantei, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

În acest text se

prevede că o persoană juridică este îndreptățită la măsuri reparatorii dacă

face dovada că este aceeași cu persoana juridică desființată printr-o hotărâre

judecătorească, ceea ce în cauză nu a fost făcut.

În consecință

urmează a reține că susținerile recurentei cu privire la interpretarea greșită

a prevederilor legale sunt nefondate; instanțele de fond și apel cu o amplă

motivare înlăturând aceste susțineri.

Nici critica

privind soluționarea apelului la primul termen nu are relevanță juridică față

de cererea reclamantei făcută în scris în apel, ca aceasta să se judece în

lipsa sa, iar reclamanta apelantă, deși legal citată nu s-a prezentat în

instanță, cum de altfel a procedat și la instanța de recurs.

Astfel fiind, față

de considerentele mai înainte arătate, reținând că nici una din susținerile

recurentei nu sunt întemeiate urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat

de reclamanta E.M. Petrila împotriva deciziei nr. 84A din 6 februarie 2003 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2004.