ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1879/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 420 din 15

octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul Brașov, inculpatul V.T.Șt. a fost

condamnat la 8 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută

de art. 174 și art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 99 C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice din art. 174 și art. 175 lit. c), art. 176 lit. a) C. pen.,

cu aplicarea art. 99 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., și s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 28 februarie

2003 la zi.

A reținut instanța că în ziua de 18

decembrie 2002, inculpatul minor s-a întors în domiciliu de la școală.

Pe fondul unor discuții declanșate

de mama sa, victima V.A.M., cu privire la situația școlară a inculpatului, care

se înrăutățise, acesta a luat un cuțit cu care i-a aplicat mai multe lovituri,

în urma cărora victima a decedat la scurt timp.

Din raportul de constatare

medico-legală a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat

hemoragiei externe, consecința lezării plămânului, peretelui arterei aorte

toracice și splinei. Leziunile s-au produs prin loviri directe și repetate cu

un instrument tăietor-înțepător. Celelalte leziuni traumatice constatate la

autopsie (pergamentări pe gambă și cot, infiltrat sanguin în regiunea frontală)

s-au putut produce prin lovire de un corp dur, în căderea victimei și nu au

legătură cu cauza medicală a morții.

A mai reținut

instanța că încadrarea juridică a faptei reținută inculpatului prin

rechizitoriu, de omor calificat deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art.

175 lit. c), art. 176 lit. a) C. pen., nu este legală.

Nu se poate reține că inculpatul

minor a acționat întrebuințând în mod voit anumite metode și mijloace de

chinuire a victimei.

Fapta a fost săvârșită sub un impuls

de moment, loviturile, chiar dacă sunt multe ca număr, s-au succedat într-un

interval scurt de timp și au fost aplicate „orbește” de inculpat, sub imperiul

spaimei, fără a viza un organ anume.

În legătură cu individualizarea

pedepsei, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., s-a apreciat că

o pedeapsă în cuantum de 8 ani închisoare este de natură să asigure reeducarea

inculpatului minor, atingându-se și scopul prevăzut de art. 51 C. pen.

Cu privire la latura civilă, a

motivat instanța că, acțiunea părților civile este întemeiată urmând ca

inculpatul să fie obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente V.V.,

către acestea, la plata daunelor morale în cuantum de 50.000.000 lei.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul.

Parchetul a criticat hotărârea

instanței de fond pentru nelegalitate cu privire la încadrarea juridică

reținută și a solicitat reținerea infracțiunii de omor deosebit de grav,

prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c), art. 176 lit. a) C. pen. și

majorarea pedepsei.

Inculpatul prin apel declarat, a

solicitat reducerea pedepsei și înlăturarea despăgubirilor la care a fost

obligat.

Curtea de Apel Brașov prin decizia

penală nr. 35 din 28 ianuarie 2004, a admis apelurile declarate de parchet și

inculpat.

A majorat pedeapsa aplicată inculpatului

de la 8 ani la 9 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și

art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 C. pen.

A redus de la 50.000.000 lei la

25.000.000 lei despăgubirile morale datorate de inculpat în solidar cu părțile

responsabile civilmente, către părțile civile.

A motivat instanța de apel că,

încadrarea juridică reținută faptei de omor calificat comisă de inculpat, este

corectă.

În cauză, s-a dovedit că inculpatul

a ucis victima într-un interval scurt de timp, prin aplicarea repetată a 14

lovituri de cuțit, din care 8 cu interesarea organelor vitale, restul fiind

superficiale.

Din materialitatea faptei rezultă că

inculpatul nu a cauzat victimei alte suferințe decât cele caracteristice

oricărei morți violente. Împrejurările în care victima a fost ucisă și numărul

mare de lovituri aplicate, sunt aspecte care justifică majorarea pedepsei

aplicate inculpatului.

Apelul declarat de inculpat s-a

apreciat ca întemeiat numai cu privire la reducerea cuantumului despăgubirilor

morale la care a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente.

Împotriva acestei decizii penale a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, reiterând motivele

de apel care vizau încadrarea juridică reținută, solicitând schimbarea în

infracțiunea de omor deosebit de grav și majorarea pedepsei aplicate.

A motivat parchetul că actul

medico-legal a evidențiat multiple plăgi tăiate-înțepate consecința a 20 de

lovituri de cuțit, unele lezând organe vitale și multiple plăgi tăiate superficial.

Pe de altă parte martorii M.C.I.,

M.C. și G.E. au declarat că au auzit strigăte disperate de durere.

Decesul victimei nu a survenit

instantaneu în condițiile în care din procesul verbal de cercetare la fața

locului au fost constatate urme de sânge care duc la concluzii că victima s-a

târât din bucătărie spre hol.

Toate aceste împrejurări

demonstrează că fapta comisă de inculpat trebuie încadrată în infracțiunea

prevăzută de art. 176 lit. a) C. pen.

Pe de altă parte pedeapsa de 8 ani

închisoare nu reflectă gravitatea infracțiunii comise și se impune majorarea

acesteia.

Examinând recursul declarat de

inculpat în raport de criticile formulate, se constată că nu este fondat.

În cauză nu se contestă numărul

loviturilor de cuțit aplicate de inculpat victimei cu consecința lezării

organelor vitale care au condus la moartea victimei.

Din probele administrate nu rezultă

că inculpatul a aplicat loviturile cu cuțitul victimei pe un interval de timp

relativ mai îndelungat care să presupună lentă cu provocarea de suferințe

chinuitoare și prelungite.

În cauză, activitatea infracțională

a inculpatului s-a desfășurat într-un interval de timp scurt, aplicând cu

repeziciune loviturile de cuțit, din care cauză s-a produs o hemoragie internă

și externă cu consecința morții victimei.

În aceste condiții, suferințele

victimei au fost inevitabile și subsecvente acțiunii de ucidere săvârșite de

inculpat, fără să presupună o moarte lentă, cu suferințe prelungite.

Încadrarea juridică dată de instanțe

faptei inculpatului de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit.

c) C. pen., este corectă, astfel că motivul de recurs al Parchetului pe acest

aspect nu este fondat.

În legătură cu pedeapsa de 8 ani

închisoare, aplicată inculpatului minor, în raport de criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., de concluziile

anchetei sociale, că până la comiterea faptei a avut o comportare bună în

relațiile cu familia și colegii de școală, de datele furnizate de dirigintele

inculpatului că nu era violent ori agresiv, se constată că aceasta a fost just

individualizată.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat

de parchet.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei

penale nr. 35/A din 28 ianuarie 2004 a Curții de Apel Brașov, privind pe

inculpatul V.T.Șt.

Deduce din pedeapsă perioada

executată în arest preventiv de la 28 februarie 2003 la 6 aprilie 2004.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

aprilie 2004.