ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 877/2004

Asupra contestației în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 279 din 2

octombrie 2002, Tribunalul Ialomița, a condamnat, printre alții, pe inculpatul I.A.

la 12 ani închisoare și 6 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunea

de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea

art. 37 lit. a) C. pen.; la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de uz de fals,

prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit.

a) C. pen. și la 2 ani închisoare, pentru instigare la infracțiunea de fals în

înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen., urmând ca potrivit art.

33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea de 12

ani închisoare și 6 ani interzicerea unor drepturi, prevăzute de art. 64 C.

pen.

S-a menținut starea de arest și s-a

dedus, din pedeapsa aplicată, perioada arestării preventive de la 15 octombrie

2001, la zi.

Inculpatul a fost obligat, în

solidar cu B.E. (coinculpată în cauză) la plata sumei de 792.000 dolari S.U.A.

despăgubiri civile către partea civilă B.A.G. Munchen, iar, separat, la plata

sumei de 1.500 dolari S.U.A., cu titlu de cheltuieli judiciare, aceleiași parte

civilă, cât și la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.500.000

lei.

Înscrisurile falsificate au fost

anulate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că în luna octombrie 2001, împreună cu inculpata B.E., contabil

la SC C. SRL, folosindu-se de calități mincinoase și de acte false, au indus în

eroare Societatea germană B.A.G. Munchen, cu ocazia contractării cantității de

5.000 tone semințe de rapiță, în valoare de 792.000 dolari S.U.A.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 864 din 23 decembrie 2002, a respins ca nefondat apelul

prin care inculpatul solicita să fie achitat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Recursul declarat de inculpat a fost

respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 5168 din 12 noiembrie 2003 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Împotriva acestei din urmă decizii,

condamnatul I.A. a formulat prezenta contestație în anulare, susținând că la

judecarea recursului declarat în cauză procedura de citare cu partea civilă SC

B.A.G. Munchen, nu a fost îndeplinită conform legii.

Potrivit art. 386 lit. a) C. proc.

pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în

anulare, când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat

cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită, conform legii.

Din analiza dispozițiilor

procedurale citate rezultă că această cale extraordinară de atac, poate fi

exercitată numai în situația în care la judecarea propriului recurs nu s-a

îndeplinit procedura de citare, conform legii, cu partea, respectiv cu

recurentul.

Cum prin contestația în anulare

formulată de condamnatul I.A. se invocă neîndeplinirea procedurii de citare contrară

legii cu partea civilă societatea germană B.A.G. Munchen, urmează ca această

contestație în anulare să fie respinsă ca nefondată cu obligarea

contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de condamnatul I.A., împotriva deciziei penale nr. 5168 din 12

noiembrie 2003, Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 februarie 2004.