ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4676/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 562 din 11 iunie 2003, Tribunalul București, a condamnat pe inculpatul C.S. la 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a) și i), alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 37 lit. a) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Conform art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiționată a restului de pedeapsă de 1.836 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare pe care l-a contopit cu pedeapsa din cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.

S-a computat prevenția din durata pedepsei de la 26 martie 2003 la zi. S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. R.C.S. SA ca neîntemeiat. Inculpatul a fost obligat la 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care 300.000 lei onorariul apărătorului din oficiu. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la data de 20 decembrie 2002 și 16 ianuarie 2003 inculpatul a furat amplificatoarele de televiziune tip A. aparținând SC R.C.S. SA din blocurile de locuințe D. 2, C. 3 și din blocul M. 4, cauzând o pagubă de 6.000.000 lei. Împotriva acestei sentințe, inculpatul a declarat apel criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei. Prin decizia penală nr. 473 din 28 august 2003, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care critică hotărârile pronunțate pentru pedeapsa pe care o consideră prea severă, motiv de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală. În cauză inculpatul, recidivist, a comis o infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 4 la 18 ani închisoare. Pedeapsa aplicată inculpatului de numai 6 ani închisoare este mai apropiată de limita minimă prevăzută de lege.

Cum acesta este recidivist, iar în cauză nu există împrejurări de natură să atenueze răspunderea penală o și mai accentuată reducere a pedepsei ar fi nelegală în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. Așa fiind, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul și îl va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat. Se va computa prevenția.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de inculpatul C.S. împotriva deciziei penale nr. 473 din 28 august 2003 a Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondat. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 26 martie 2003 până la 22 octombrie 2003. Obligă pe recurent să plătească statului 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 22 octombrie 2003.