ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3510/2003

Asupra recursului de față,

Examinând actele dosarului constată

următoarele:

Prin încheierea din 18 august 2003,

Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub

control judiciar formulată de inculpata A.S. Inculpata a fost obligată la

500.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

În motivarea încheierii, tribunalul

a motivat că fapta de corupție (trafic de influență) prezintă un grad de

pericol social deosebit, iar lăsarea în libertate a inculpatei prezintă, de

asemenea, un pericol pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri,

inculpata a declarat recurs, nemotivat în scris.

În ședința de judecată din 22 august

2003, apărătorul recurentei a lăsat la aprecierea Curții soluționarea

recursului.

Curtea, constatând că motivele de

recurs nu au fost depuse nici în scris și nici expuse oral, examinând întreaga

cauză sub toate aspectele, potrivit art. 385

10

alin. (3) raportate

la art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., reține că încheierea atacată

este pronunțată în conformitate cu prevederile art. 160

2

C. proc.

pen., modificat.

Astfel, potrivit art. 160

2

alin. (1) C. proc. pen., modificat, liberarea provizorie sub control judiciar

se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul

infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu

depășește 12 ani. Rezultă că, în aceste cazuri, și în absența situațiilor

prevăzute în alin. (2), în care nu se poate acorda liberarea provizorie,

instanța apreciază dacă, în raport cu infracțiunea pentru care inculpata este

trimisă în judecată, precum și cu persoana inculpatei măsura liberării

provizorii sub control judiciar se impune a fi dispusă sau nu.

Or, din examinarea actelor

dosarului, rezultă că prin sentința penală nr. 265/F din 14 mai 2003,

Tribunalul Galați a condamnat-o pe inculpata A.S. la pedeapsa de 2 ani și 10

luni închisoare pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de

trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., constând în faptul că în mod repetat a solicitat de la

S.R. suma de 30 milioane lei și 1300 dolari U.S.A., afirmând că are influență

asupra magistraților și grefierilor de la instanțele din Galați și că va

interveni pentru pronunțarea unei sentințe favorabile denunțătorului și

concubinei sale.

Apelul declarat de inculpată se află

în curs de soluționare la aceeași curte de apel, având termen de judecată la 4

septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.

160

d

alin. (1) C. proc. pen., modificat, prin încheierea din 13

august 2003, Curtea de Apel Galați a prelungit arestarea preventivă a apelantei

inculpate, iar prin încheierea din 18 august 2003 a respins cererea sa de

liberare provizorie sub control judiciar.

Curtea Supremă de Justiție apreciază

că, întradevăr, cererea de liberare provizorie sub control judiciar a

inculpatei a fost în mod judicios respinsă de instanța de apel, în raport cu

pericolul social al faptei și al persoanei inculpatei, pericol care a fost avut

în vedere și de legiuitor în redactarea art. 160

2

C. proc. pen.,

modificat.

În consecință, Curtea va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpată.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în

sumă de 700.000 lei, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de

200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpata A.S. împotriva încheierii din 18 august 2003 a Curții de

Apel Galați.

Obligă recurenta inculpată să

plătească statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 august 2003.