ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3510/2003

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 18 august 2003, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata A.S. Inculpata a fost obligată la 500.000 lei, cheltuieli judiciare către stat. În motivarea încheierii, tribunalul a motivat că fapta de corupție (trafic de influență) prezintă un grad de pericol social deosebit, iar lăsarea în libertate a inculpatei prezintă, de asemenea, un pericol pentru ordinea publică. Împotriva acestei încheieri, inculpata a declarat recurs, nemotivat în scris. În ședința de judecată din 22 august 2003, apărătorul recurentei a lăsat la aprecierea Curții soluționarea recursului.

Curtea, constatând că motivele de recurs nu au fost depuse nici în scris și nici expuse oral, examinând întreaga cauză sub toate aspectele, potrivit art. 385 10 alin. (3) raportate la art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., reține că încheierea atacată este pronunțată în conformitate cu prevederile art. 160 2 C. proc. pen., modificat. Astfel, potrivit art. 160 2 alin. (1) C. proc. pen., modificat, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 12 ani. Rezultă că, în aceste cazuri, și în absența situațiilor prevăzute în alin. (2), în care nu se poate acorda liberarea provizorie, instanța apreciază dacă, în raport cu infracțiunea pentru care inculpata este trimisă în judecată, precum și cu persoana inculpatei măsura liberării provizorii sub control judiciar se impune a fi dispusă sau nu.

Or, din examinarea actelor dosarului, rezultă că prin sentința penală nr. 265/F din 14 mai 2003, Tribunalul Galați a condamnat-o pe inculpata A.S. la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în faptul că în mod repetat a solicitat de la S.R. suma de 30 milioane lei și 1300 dolari U.S.A., afirmând că are influență asupra magistraților și grefierilor de la instanțele din Galați și că va interveni pentru pronunțarea unei sentințe favorabile denunțătorului și concubinei sale. Apelul declarat de inculpată se află în curs de soluționare la aceeași curte de apel, având termen de judecată la 4 septembrie 2003. În conformitate cu prevederile art. 160 d alin. (1) C. proc.

pen., modificat, prin încheierea din 13 august 2003, Curtea de Apel Galați a prelungit arestarea preventivă a apelantei inculpate, iar prin încheierea din 18 august 2003 a respins cererea sa de liberare provizorie sub control judiciar. Curtea Supremă de Justiție apreciază că, întradevăr, cererea de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatei a fost în mod judicios respinsă de instanța de apel, în raport cu pericolul social al faptei și al persoanei inculpatei, pericol care a fost avut în vedere și de legiuitor în redactarea art. 160 2 C. proc. pen., modificat. În consecință, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpată. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 700.000 lei, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata A.S. împotriva încheierii din 18 august 2003 a Curții de Apel Galați. Obligă recurenta inculpată să plătească statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 22 august 2003.