ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6081/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 917 din 8 iulie 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul B.L.L., în temeiul dispozițiilor art. 455 și art. 453 lit. c) C. proc. pen. Petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600.000 lei, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200.000 lei fiind avansat din fondul Ministerului Justiției. S-a reținut că petiționarul B.L.L. se află în executarea unei pedepse rezultante de 10 ani închisoare, aplicată prins sentința penală nr. 4 din 5 ianuarie 2001 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin neapelare.

Condamnatul și-a motivat cererea de întrerupere a executării pedepsei arătând că are o situație familială și materială grea, concubina și copii săi minori fiind lipsiți de mijloacele de trai necesare, iar mama sa pensionară este singura sursă de venit a familiei. Instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen., neimpunându-se întreruperea executării pedepsei aplicate condamnatului. Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 589/ A din 6 august 2004, care l-a obligat pe B.L.L. la 600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul B.L.L., solicitând admiterea cererii sale și întreruperea executării pedepsei din motive familiale. Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen. Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este întemeiat. Situația materială a familiei condamnatului este, într-adevăr, precară, astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată de Primăria orașului Buftea, dar aceasta și în condițiile în care concubina sa nu lucrează, deși este în măsură să obțină venituri din muncă. Pe de altă parte, situația materială a familiei condamnatului este preexistentă încarcerării sale, iar punerea în libertate a acestuia pe o perioadă de timp limitată nu ar fi de natură să o amelioreze.

În consecință, continuarea executării pedepsei nu îl supune pe condamnatul B.L.L. sau pe familia sa unor consecințe deosebit de grave, în cauză nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 453 lit. c) C. proc. pen. Așa fiind, întreruperea executării pedepsei solicitată de condamnatul B.L.L. nu este justificată, recursul declarat de acesta urmând a fi respins ca nefondat. Recurentul va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.L.L. împotriva deciziei penale nr. 589 din 6 august 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe recurent să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2004.