ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7106/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7106/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamantul A.E. a formulat acțiune,
la data de 7 iulie 2003, înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin care a solicitat ca în contradictoriu
cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, să se dispună anularea hotărârii nr. 1492
din 4 iunie 2003 și să se recunoască drepturile ce i se cuvin ca persoană
refugiată, pentru perioada aprilie 1944 – martie 1945, urmând a fi obligată pârâta
să emită o nouă hotărâre.
A menționat reclamantul, că printr-o
primă hotărâre cu nr. 1492 din 7 august 2002, pârâta i-a recunoscut drepturile
legale pentru perioada 15 septembrie 1943 – 6 martie 1945, dar această hotărâre
a fost revizuită, fiind emisă o nouă hotărâre, nr. 1492 din 4 iunie 2003, prin
care s-a anulat hotărârea din august 2002. Casa Județeană de Pensii Cluj a
reținut în hotărârea nr. 1492 din 4 iunie 2003, că nu putea fi reținută
perioada 15 septembrie 1943 – 6 martie 1945, ca perioadă de refugiu, fiind
cunoscut că în perioada 1941 – 1944, Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței s-au
aflat sub administrație românească.
Curtea de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1112 din 1
octombrie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 1492 din 4 iunie 2003
și a obligat pârâta să îi recunoască reclamantului, calitatea de refugiat în
perioada 15 septembrie 1943 – 6 martie 1945 și să îi acorde drepturile bănești
corespunzătoare, începând cu 1 august 2002.
A reținut instanța de fond că
aceasta este perioada de refugiu, chiar dacă teritoriile erau sub administrație
românească, făcând trimitere la pct. 3 din adresa nr. 4086/2002, emisă de Casa
Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând hotărârea, ca
fiind nelegală, instanța de fond interpretând și aplicând greșit legea.
Recursul este fondat.
Prin persoană care a fost strămutată
în altă localitate, în sensul O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000,
cu modificările ulterioare, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a
fost obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.
În această categorie se includ și persoanele care au fost expulzate, s-au
refugiat, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca
urmare a unui tratat bilateral.
În sensul celor de mai sus, prin
adresa nr. 4086 din 15 noiembrie 2002, Casa Națională de Pensii și Alte
Drepturi de Asigurări Sociale a precizat că persoanele strămutate în altă
localitate, decât cea de domiciliu, înseamnă și persoanele care s-au refugiat
din Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței.
În legătură cu această categorie de
persoane, se menționează că în scopul stabilirii corecte a perioadei, sau
perioadelor, după caz, de persecuție, trebuie știut că în perioada 1941 – 1944,
aceste teritorii s-au aflat sub administrația statului român, mai exact 1
martie 1944.
În cauză, se constată că în mod eronat
instanța de fond a acordat drepturi, începând cu 15 septembrie 1943, deoarece
până la 1 martie 1944, familia reclamantului a fost în teritoriile aflate sub
administrație română, iar pe de altă parte, chiar în acțiunea sa în final,
reclamantul a solicitat o perioadă corectă, adică aprilie 1944 - martie 1945,
sentința nr. 1112/2003 fiind astfel, greșită sub acest aspect al stabilirii
perioadei.
Față de aceste considerente, Înalta
Curte de Casație și Justiție va admite recursul declarat de Casa Județeană de
Pensii Cluj, va casa sentința nr. 1112/2003, iar pe fond, stabilește perioada
refugiului, între 1 martie 1944 – 6 martie 1945, pentru care reclamantul
urmează să primească drepturile prevăzute în O.G. 105/1999, menținând celelalte
dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1112 din 1 octombrie
2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și pe fond,
stabilește perioada refugiului, între 1 martie 1944 – 6 martie 1945. Menține celelalte
dispoziții ale sentinței.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 23 septembrie 2004.