ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3636/2003

Asupra recursurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 172 din 26

iunie 2000, Tribunalul Bihor a condamnat pe inculpatul O.S.I. la 10 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b)

și c) C. pen., pentru infracțiunea continuată de înșelăciune, prevăzută de art.

215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin aceeași hotărâre, în baza art.

215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen., a fost

condamnat și inculpatul N.C.I. la o pedeapsă de 10 ani închisoare și

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe

timp de 3 ani după executarea pedepsei prevăzute.

Inculpații au fost obligați, în

solidar, la plata următoarelor despăgubiri:

- 180.250.753 lei în favoarea părții

civile SC P. SA Satu Mare;

- 152.119.357 lei în favoarea părții

civile SC F. SA Rm. Vâlcea;

- 43.795.828 lei în favoarea părții

civile SC C.A. SA Topoloveni;

- 356.921.400 lei în favoarea SC I.

SA Hunedoara;

- 74.124.116 lei în favoarea părții

civile SC H. SA Brașov.

În baza art. 445 C. proc. pen., s-a

dispus anularea filelor C.E.C., corp delict.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul O.S.I., în calitate de

administrator al SC G.C. SRL Oradea, având ca obiect de activitate

comercializarea de produse alimentare, a ridicat diferite produse de la

societățile comerciale pe care le-a indus în eroare, emițând file C.E.C. fără

acoperirea necesară, iar la valorificarea produselor ridicate a contribuit și

inculpatul N.C.I., urmând ca banii rezultați să-i împartă și să-i folosească în

interes personal.

Pe baza înțelegerii stabilite,

inculpații au procedat după cum urmează:

O.S.I. s-a prezentat la SC P. SA Satu Mare de unde a ridicat meșină de porc,

pentru plata căreia a utilizat fila C.E.C. în sumă de 180.250.753 lei pentru

care nu exista provizia necesară, înșelând în acest fel pe partea civilă.

O.S.I. și N.C.I. s-au prezentat la sediul SC F. SA Rm. Sărat, de unde au ridicat

diferite piese pentru care inculpatul O.S.I. a emis o filă C.E.C. în sumă de

152.119.357 lei pentru care nu exista provizia necesară, inducând în eroare pe

partea civilă, care nu ar fi livrat marfa dacă nu s-ar fi plătit banii.

Piesele respective au fost

valorificate, inculpatului O.S.I. revenindu-i suma de 75.000.000 lei.

inculpați s-au deplasat la sediul DC C.A. Topoloveni, unde au depus o comandă

pentru ridicarea de piese auto, iar la 2 aprilie 1999, inculpatul O.S.I. a revenit

și a ridicat piese în valoare de 43.795.826 lei, emițând o filă C.E.C. pentru

care nu exista provizia necesară.

Mărfurile ridicate au fost

valorificate de ambii inculpați, împărțind între ei sumele deținute.

inculpați s-au deplasat la sediul SC I. SA Hunedoara unde au purtat discuții cu

directorul economic pentru a ridica profile de beton, iar la data de 6 aprilie

1999 au revenit și au ridicat marfă în valoare de 356.921.400 lei, pentru plata

căreia inculpatul O.S.I. a emis o filă C.E.C. fără a avea acoperirea necesară.

Marfa ridicată a fost valorificată

de inculpatul N.C.I., iar banii au fost împărțiți de ambii inculpați.

printr-un procedeu similar, inculpații au obținut de la SC H. SA Brașov piese

de schimb pentru autoturisme Dacia în valoare de 73.124.116 lei, pentru care

inculpatul O.S.I. a emis o filă C.E.C. fără acoperire.

Marfa ridicată a fost valorificată

de ambii inculpați care și-au împărțit banii între ei.

Împotriva hotărârii de mai sus, care

a fost pronunțată în lipsa inculpatului și comunicată prin procedura afișării,

a declarat apel inculpatul la data de 27 noiembrie 2002, după ce în prealabil,

la data de 16 noiembrie 2002 a fost arestat în vederea executării pedepsei

aplicate în prezenta cauză, motiv pentru care, apelul declarat a fost

considerat în termen, conform dispozițiilor art. 364 C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 66 din 10

aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, s-a admis apelul declarat de

inculpat, în condițiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. și a art. 364 C.

proc. pen.; s-a desființat sentința atacată, în sensul că au fost înlăturate

dispozițiile art. 215 alin. (5) C. pen., precum și cu privire la înlăturarea

obligării inculpatului la plata sumei de 180.250.753 lei în favoarea părții

civile SC P. SA Satu Mare; au fost menținute în rest dispozițiile hotărârii

apelate.

S-a motivat în considerente, că, în

ce privește critica referitoare la nerespectarea procedurii de citare nu există

temeiuri de rejudecare, atâta timp cât, după descoperirea faptelor, inculpatul

a dispărut de la domiciliu, fiind dat în urmărire generală și prins de organele

de poliție la peste 2 ani de la pronunțarea hotărârii de către instanța de

fond.

În termen legal, împotriva hotărârilor

de mai sus a declarat recurs inculpatul N.C.I. și partea civilă SC P. SRL Satu

Mare.

Prin motivele susținute în scris,

cât și oral, recurentul a criticat hotărârile pentru nelegalitate și

netemeinicie prin aceea că a fost judecat la fond în condițiile nerespectării

dispozițiilor legale privind procedura de citare, ceea ce a atras și o

încălcare a dreptului la apărare, nefiind ascultat și neavând posibilități să

se apere, deși nu se face vinovat de fapta comisă.

Critica formulată de inculpat va fi

analizată în raport de dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 21 C.

proc. pen., constatându-se a fi fondată pentru motivele care vor fi prezentate.

Potrivit art. 291 C. proc. pen.,

judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este

legal îndeplinită.

Pe de altă parte, dispozițiile art.

177 alin. (1) C. proc. pen., prevăd citarea inculpatului unde locuiește, sau

dacă aceasta nu este cunoscută la locul său de muncă.

Potrivit alin. (4) al aceluiași

text, în cazul în care nu se cunoaște adresa unde domiciliază și nici locul de

muncă, inculpatul se citează la sediul consiliului local în a cărei rază s-a

comis infracțiunea; dacă activitatea infracțională s-a desfășurat în mai multe

locuri, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărei rază

teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală.

Instanța de fond nu a respectat

întocmai aceste prevederi, îndeplinind procedura de citare cu inculpatul

N.C.I., la o adresă la care acesta nu mai locuia din 1998.

Pe de altă parte, făcând aplicarea

art. 177 alin. (4) C. proc. pen., prima instanță a omis că activitatea

infracțională dedusă judecății s-a derulat în mai multe localități, așa încât,

a omis și să citeze prin afișare pe inculpatul N.C.I. și la sediul consiliului

local în a cărei rază teritorială se află organul de urmărire penală și

instanța de judecată, respectiv, Consiliul local Oradea.

Procedând la judecarea cauzei în

aceste condiții, prima instanță a încălcat nu numai dispozițiile legale privind

citarea părților, dar și cele care garantează dreptul la apărare.

Potrivit principiului înscris în

art. 6 C. proc. pen., organele judiciare sunt obligate ca, în cursul

procesului, să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale în

condițiile prevăzute de lege, să administreze probele necesare în apărare, să

încunoștiințeze pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, să-i

asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării.

Cum inculpatul a fost judecat în

lipsă, cu încălcarea dispozițiilor privind citarea, nu a putut fi ascultat cu

privire la fapta pentru care este cercetat, nu i s-a creat posibilitatea să-și

facă apărările și probele necesare, nu i s-a respectat dreptul de a fi asistat

în cursul procesului de un apărător ales.

Și în fine, încălcând prevederile

legale amintite, instanțele nu au respectat principiul potrivit căruia, orice

persoană are dreptul la un proces echitabil, principiu înscris în art. 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale așa

cum a fost amendată prin Procolul nr. 11 intrat în vigoare la 1 noiembrie 1998.

Acestea sunt motivele care atrag

nulitatea hotărârilor de fond și a celei pronunțată în apel, care a menținut-o

în parte, și în consecință atrag casarea lor, urmare a admiterii recursului declarat

de inculpat, potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen. și

trimiterea cauzei la Judecătoria Oradea, potrivit actualei competențe, pentru

rejudecare.

Procedând la rejudecarea cauzei,

numai cu privire la acest inculpat, instanța de trimitere va respecta

dispozițiile legale privind citarea inculpatului (în prezent arestat), precum

și a tuturor drepturilor legale procesuale.

Totodată, instanța se va pronunța,

cu respectarea legii, asupra tuturor cererilor formulate de părțile civile.

Deoarece în faza urmăririi penale

împotriva acestui inculpat s-a luat măsura arestării preventive (mandatul de

arestare preventivă nr. 98 din 7 martie 2000), constatându-se legalitatea

arestării, în baza art. 160

d

alin. (1) C. proc. pen., se va dispune

prelungirea arestării preventive pe timp de 30 zile.

În ce privește recursul declarat de

partea civilă SC P. SRL Satu Mare, se constată că nu a fost motivat în scris și

deși legal citată pentru termenul de soluționare a recursului, partea civilă

recurentă nu s-a prezentat pentru susținerea orală a motivelor de recurs.

În atare condiții, instanța de

recurs nu poate verifica hotărârea atacată decât prin prisma cazurilor de

casare care se iau în considerare din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

Neconstatându-se sub aspectul

menționat încălcări ale legii, potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul părții civile.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E

Admite recursul declarat de

inculpatul N.C.I. împotriva deciziei penale nr. 66/ A din 10 aprilie 2003 a

Curții de Apel Oradea.

Casează decizia și sentința penală

nr. 172 din 26 iunie 2000 a Tribunalului Bihor.

Trimite cauza spre rejudecare la

Judecătoria Oradea.

Prelungește măsura arestării

preventive a inculpatului de la 21 septembrie 2003, la 20 octombrie 2003

inclusiv.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de partea civilă SC P. SA Satu Mare împotriva aceleiași decizii.

Obligă pe recurentă la plata sumei

de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 septembrie 2003.