ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3654/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3654/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 13 din 16
ianuarie 2003 a Tribunalului Brașov a fost respinsă cererea condamnatului M.T.
de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată de același
tribunal prin sentința penală nr. 141/1998 pentru săvârșirea infracțiunii de
tâlhărie.
Pentru a respinge cererea, instanța
a reținut, în baza raportului medico-legal din dosar că bolile de care suferă
condamnatul, respectiv: ulcer duodenal, astm bronșic alergic, sechele T.B.C. și
epilepsie secundară, pot fi supravegheate și tratate corespunzător la cabinetul
medical al locului de deținere și că petiționarul nu se află în situația
reglementată de art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
Curtea de Apel Brașov, secția
penală, prin decizia nr. 102 din 23 aprilie 2003, a respins apelul declarat de
condamnat împotriva sentinței primei instanțe, reținând pe de o parte că
soluția pronunțată de Tribunalul Brașov este corectă, având în vedere
concluziile expertizei medico-legale efectuată în cauză și pe de altă parte că
după declararea apelului condamnatul a fost liberat condiționat la 17 ianuarie
2003.
Împotriva acestei decizii, a
declarat recurs condamnatul, care potrivit art. 385
9
alin. (1) pct.
17
1
C. proc. pen., a formulat critici numai cu privire la
cheltuielile judiciare la care a fost obligat în apel și a solicitat reducerea
lor.
Recursul declarat este neîntemeiat.
În conformitate cu dispozițiile art.
192 alin. (2) C. proc. pen., în cazul declarării apelului ori recursului sau al
introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de
persoana căreia i s-a respins ori și-a retras apelul, recursul sau cererea.
Or, în speță, instanța de apel a
făcut o corectă aplicare a dispozițiilor acestui text, dispunând, ca urmare a
respingerii apelului ca nefondat, obligarea condamnatului la plata
cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 650.000 lei, din care 150.000
lei, onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat în cauză.
Suma arătată reprezintă cheltuielile
avansate de stat pentru prestarea serviciului public de justiție la solicitarea
condamnatului, ce urmează a fi suportate de acesta, ca o consecință a culpei
sale procesuale în investirea instanței penale de control judiciar cu un apel
nefondat.
Față de considerentele ce preced,
constatând legală decizia atacată Curtea, în baza art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul condamnatului,
cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru
apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul M.T. împotriva deciziei penale nr. 102/ Ap din 23
aprilie 2003 a Curții de Apel Brașov.
Obligă pe recurent la plata sumei de
700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei,
reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
10 septembrie 2003.