ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1308/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1308/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 511 din 6
august 2003, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-au înlăturat dispozițiile art. 75
lit. b) C. pen., reținute în rechizitoriu și în baza art. 174 C. pen., a fost
condamnat inculpatul R.D.V. la pedeapsa de 16 ani închisoare și 6 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., și art. 350
C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 1 februarie
2002, la zi și s-a prelungit starea de arest cu încă 30 zile, respectiv de la
14 august 2003 până la 12 septembrie 2003, inclusiv.
S-au făcut aplicarea dispozițiilor
art. 64 și art. 71 C. pen.
Inculpatul a fost obligat la
8.000.000 lei către fiecare dintre minorii R.M., R.I.A., prestație periodică
globală de la data săvârșirii faptei la zi și în continuare la 400.000 lei
lunar, pentru fiecare din cei 2 minori, până la intervenirea unei cauze legale
pentru stingerea sau modificarea obligației.
În baza art. 11 lit. b) C. pen., s-a
dispus confiscarea cuțitului, corp delict.
Inculpatul a mai fost obligat la
7.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 1.990.000 lei, acte
medico-legale și la 600.000 lei, onorariul avocat oficiu.
S-a reținut că inculpatul locuia de
15 ani și se gospodărea împreună cu concubina sa D.E., în imobilul din comuna
Caraula, având doi copii minori, de 8 ani și de 14 ani.
Pe fondul consumului de alcool,
între cei doi aveau loc numeroase certuri, concubina plecând de mai multe ori
din domiciliu și revenind acasă, doar la insistențele inculpatului. Datorită
acestor certuri, băiatul cel mare R.I. a plecat de acasă și locuia împreună cu
bunicul său, acesta la rândul său aflându-se în relații încordate cu
inculpatul.
În după amiaza zilei de 31 ianuarie
2002, inculpatul cu concubina și fiul cel mic R.M., au servit masa de prânz, în
jurul orei 16,30, consumându-se o cantitate apreciabilă de alcool.
După terminarea mesei, inculpatul
s-a deplasat la prietenul său M.T., cu care a mai consumat 1,5 litri vin,
precum și bere, într-un local public, unde a angajat o discuție contradictorie
cu o persoană, apoi, după orele 20, s-a deplasat cu calul și căruța sa la
domiciliu.
În timp ce deschidea porțile pentru
a introduce căruța, a întâlnit-o pe concubina sa, aflată în curte și datorită
stării tensionate în care se afla, a înjunghiat-o cu un cuțit, cu lama de 16,5
cm.
După orele 20,15, inculpatul a
intrat în casă, unde minorul privea la televizor, și i-a cerut acestuia
lanterna, apoi a ieșit în curte și de acolo și-a strigat fiul. Ieșind din casă,
minorul l-a observat pe inculpat, deasupra mamei sale, care era întinsă la
pământ, cu fața în sus, nemișcată, de față nemaifiind și alte persoane.
Inculpatul l-a trimis pe minor la
vecinul său L.I. și atunci, când acesta a intrat în curte, l-a auzit pe
inculpat, spunând „mă bagă asta în pușcărie”. Cei doi au luat victima au
așezat-o în pat și constatând că aceasta încă nu decedase, primul gest făcut de
inculpat a fost acela de a înlătura hainele concubinei, exact în locul în care
se observa o plagă tăiată abdominală, sângerândă.
Apoi, inculpatul a ieșit din casă și
a ridicat din apropiere un cuțit cu mâner de bronz care îi aparținea, l-a
arătat martorului L.I. și fiului său și apoi l-a introdus în teaca ce se afla
agățată în cuierul de la intrarea din camera de zi. A afirmat că acel cuțit era
cel cu care fusese tăiată concubina sa, după puțin timp, în domiciliul
inculpatului, au sosit mai multe persoane, respectiv C.N., C.I., C.D.,
inculpatul strigând din nou „G., mă bagi în pușcărie”.
Victima D.E. (în vârstă de 32 ani) a
decedat la locul faptei, înainte de a i se fi putut da vreun ajutor medical.
Potrivit concluziilor raportului
medico-legal de necropsie, aprobate de Comisia de control și avize Craiova,
moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei mixte interne și
externe, consecința plăgii tăiat-înțepate abdominale, cu interesarea peretelui
abdominal, mezenterului, arterei iliace comune stângi și mușchiului psoas stâng
și între leziunile de violență și deces există legătură de cauzalitate directă
și necondiționată. Se menționează că în momentul morții, sângele recoltat la
autopsie conținea 1,50 gr. %o alcool.
Inculpatul a declarat apel,
susținând că nu este el autorul infracțiunii, solicitând să fie achitat, iar în
subsidiar, să i se reducă pedeapsa.
Prin decizia penală nr. 562, din 4
decembrie 2003, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul, a dedus
detenția preventivă a inculpatului, de la 6 august 2003 la zi și l-a obligat pe
apelant să plătească 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000
lei, onorariu avocat oficiu, către Baroul de Avocați Craiova.
Împotriva acesteia, inculpatul
R.D.V. a declarat recurs, reiterând motivele formulate în apel, în sensul că
eronat a fost condamnat pentru infracțiunea de omor susținând că nu este el
autorul faptei, solicitând să fie achitat, iar în subsidiar să se reducă
pedeapsa aplicată.
Prima critică formulată este
nefondată.
Se constată că instanțele de
judecată au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului pe baza
depoziției martorului ocular C.A. coroborată cu găsirea la locul faptei a
cuțitului cu care s-a comis omorul și care aparținea inculpatului, cu
declarația minorului R.M. și concluziile raportului medico-legal de necropsie,
în sensul că leziunile pe care le-a prezentat victima s-au putut produce cu un
corp tăietor – înțepător, posibil cu cuțitul corp delict.
Pe de altă parte, se exclude ideea
că victima să fi fost ucisă de o altă persoană înainte de sosirea inculpatului
la domiciliu, cu cuțitul inculpatului și fără ca minorul R.M., care se afla
acasă, să fi observat această situație.
Așa fiind, situația de fapt reținută
de instanțe, este cea reală și nu este consecința unei erori de fapt.
Motivul de recurs privind greșita
individualizare a pedepsei, în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C.
pen., este fondat.
Într-adevăr, unele împrejurări de
natură a ușura răspunderea penală a inculpatului, nu se reflectă în suficientă
măsură, în cuantumul pedepsei aplicate.
Este vorba, de faptul că inculpatul
nu a mai săvârșit condamnări penale și că victima avea obiceiul de a consuma
băuturi alcoolice, iar la necropsie s-a constatat o alcoolemie de 1,50%o.
În raport de aceste împrejurări,
pedeapsa de 16 ani închisoare aplicată, se apreciază incorect individualizată
impunându-se a fi redusă, numai astfel realizându-se dublul scop al sancțiunii
penale prevăzut de art. 52 C. pen., de reeducare, dar și de prevenție generală.
Greșeala instanțelor, de
individualizare a pedepsei, constituie motivul de recurs prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 14 teza I C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, urmează
ca în baza art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să se admită
recursul declarat de inculpat, să se caseze decizia atacată și sentința, cu
privire la cuantumul pedepsei aplicate, care se va reduce.
Potrivit art. 381 C. proc. pen., se
va deduce timpul arestării preventive, de la 1 februarie 2002, la data
prezentei decizii.
Totodată, urmează a dispune ca,
onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, să
se plătească din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
inculpatul R.D.V. împotriva deciziei penale nr. 562 din 4 decembrie 2003 a
Curții de Apel Craiova.
Casează decizia atacată și sentința
penală nr. 511 din 6 august 2003 a Tribunalului Dolj, numai cu privire la
cuantumul pedepsei aplicate, pe care o reduce de la 16 ani închisoare la 13 ani
închisoare.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 februarie 2002 la 5 martie
2004.
Onorariul pentru apărarea din oficiu
a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5
martie 2004.