ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1781/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Sibiu, prin sentința

penală nr. 112 din 6 iunie 2001, a condamnat, printre alții, pe inculpatul

C.N., zis C., pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat,

prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1), combinat cu art.

175 alin. (1) lit. c) și i) C. pen., la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare

și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani și de ultraj contra bunelor moravuri,

prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.,

la 7 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7

ani și 6 luni închisoare, sporită cu 2 luni închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe timp de 2 ani.

A dedus din pedeapsă arestul

preventiv executat de la 3 octombrie 2000 la 15 februarie 2001.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut că, în ziua de 25 iulie 2000, inculpații C.N., G.P.

senior, G.P. junior și G.N. au participat la o nuntă țigănească în comuna

Bârghiș, județul Sibiu.

Fiind sub influența alcoolului,

între inculpatul C.N. și ceilalți coinculpați pe de o parte și martorul L.T. pe

de altă parte, s-a produs o altercație care a aplicat martorului mai multe

lovituri cu pumnul, motiv pentru care acesta s-a refugiat în apartamentul

martorei D.I., loc în care se aflau părțile vătămate C.P. și L.P.N.

La scurt timp după orele 22,00,

părțile vătămate și martorul au ieșit din apartament pentru a pleca spre casele

lor.

În fața blocului au fost așteptați

de inculpați care, între timp s-au înarmat cu bâte și cuțite, totodată

proferând cuvinte și expresii indecente la adresa lor și tulburând liniștea

publică.

Partea vătămată L.N. a fost atacat

de inculpatul G.P. senior care i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în obrazul

drept, după care inculpatul G.N. a lovit-o cu cuțitul în umărul drept. Cum

partea vătămată a încercat să scape de agresiune prin fugă, a fost urmărită de

inculpatul C.N. zis C., care i-a aplicat trei lovituri cu cuțitul în torace,

acțiunea sa fiind întreruptă de intervenția organelor de poliție.

În același timp, partea vătămată

C.P. a fost atacată de inculpații G.P. senior și C.D. Junior, care i-au aplicat

lovituri cu cuțitul și o bâtă.

Violențele la care au fost supuse

părțile vătămate de inculpați s-au soldat în cazul părții vătămate L.P.N. cu

plăgi înjunghiate la nivelul mandibulei drepte, în regiunea scapulară dreaptă

și stânga și la nivelul umărului drept părții vătămate Clopotar Petru, plăgi

tăiate ale capului.

Expertiza medico-legală efectuată

părților vătămate a concluzionat că leziunile traumatice cu fost produse prin

loviri repetate cu un corp contondent dur, corp tăietor înțepător și mușcare,

leziuni vindecabile până la 20 zile, fără a pune în primejdie viața victimelor.

Faptele inculpatului C.N. au fost

calificate în drept ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de:

tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin.

(1), art. 175 lit. c) și i) C. pen. și ultraj contra bunelor moravuri și

tulburarea liniștii publice, prevăzută de art. 321 C. pen., cu aplicarea art.

175 lit. c) C. pen.

Apelul declarat de inculpat prin

care a cerut desființarea sentinței și restituirea cauzei la Parchetul de pe

lângă Tribunalul Sibiu pentru refacerea urmăririi penale și în subsidiar,

schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat

în infracțiunea de loviri sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C.

pen. și aplicarea unor pedepse spre minimul special pentru infracțiunile de

lovire și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice a fost

admis însă pentru alt motiv, și anume aplicarea dispozițiilor Legii nr. 543/2002

de grațiere a unor pedepse.

Prin decizia nr. 171 din 20 mai

2003, pronunțată de secția penală a Curții de Apel Alba Iulia, sentința a fost

desființată parțial și după descontopirea pedepsei, a constatat că pedeapsa de

7 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

321 alin. (1) C. pen., este grațiată condiționat potrivit art. 1 din Legea nr.

543/2002. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Nemulțumit și de această hotărâre,

în termenul legal, inculpatul a declarat recurs și a solicitat casarea celor

două hotărâri și schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovire sau

alte violențe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., deoarece leziunile

produse părții vătămate nu i-au pus viața în primejdie.

Recursul este nefondat.

Din cuprinsul actelor și lucrărilor

aflate la dosarul cauzei, rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt

corectă, au încadrat faptele în textele legale, iar pedepsele aplicate cu fost

individualizate cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Din probele administrate, rezultă că

între inculpați și martorul L.T. s-a produs o altercație care a degenerat, pe

parcursul căreia inculpatul G.N. a aplicat martorului mai multe lovituri cu

pumnul, motiv pentru care cel lovit s-a refugiat în apartamentul martorei D.I.,

loc în care se aflau și părțile vătămate C.P. și L.P.N.

Inculpații au rămas în așteptare,

iar în jurul orelor 22,00, când martorul L.T. însoțit de părțile vătămate au

coborât, i-au întâmpinat cu ostilitate, înarmați cu bâte și cuțite proferând

cuvinte și expresii frivole.

Partea vătămată L.N. a fost atacată

de inculpatul G.P. senior, care i-a aplicat o lovitură de cuțit în obrazul

drept, iar apoi inculpatul G.N. l-a lovit și el cu cuțitul în umăr. Pentru a

scăpa, partea vătămată a încercat să fugă însă a fost urmărită de inculpatul

C.N. care i-a aplicat trei lovituri cu cuțitul, acțiunea sa fiind întreruptă la

intervenția poliției.

Chiar dacă, așa cum rezultă din

raportul de expertiză medico-legală leziunile produse în zona toracelui prin

lovire cu corp tăietor-înțepător nu au pus în primejdie viața victimei,

instanțele au reținut și motivat corect că inculpatul a urmărit să suprime

viața părții vătămate, lovind-o în mod repetat (de trei ori) cu cuțitul în

torace, însă rezultatul nu s-a produs, deoarece pe de o parte victima a alergat

și s-a ferit permanent, iar forța loviturilor a fost diminuată, iar pe de altă

parte, din cauza sosirii polițiștilor acțiunea inculpatului a fost întreruptă.

Așa fiind, hotărârile pronunțate

sunt legale și temeinice, iar recursul este nefondat și urmează a fi respins în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În baza art. 385

17

alin.

(4), cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsă

arestul de la 3 octombrie 2000 la 15 februarie 2001.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.N. împotriva deciziei penale nr. 171/ A din 20 mai 2003

a Curții de Apel Alba Iulia.

Deduce din pedeapsă perioada

executată în arest preventiv de la 3 octombrie 2000 la 15 februarie 2001.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 februarie 2004.