ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 493/2003

Decizia nr.493 Dosar nr.4564/2002 S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul Gh.V. împotriva deciziei penale nr.581 din 26 septembrie 2002 a Curții de Apel București – Secția I penală. S-a prezentat recurentul condamnat, aflat în stare de arest,asistat de avocat D.C., apărător desemnat din oficiu. Recurentul condamnat a declarat că își retrage recursul. Procurorul și apărătorul condamnatului, au solicitat să se ia act că recurentul condamnat și-a retras recursul. C U R T E A Asupra recursului de față, In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr.127 din 15 iulie 2002 Tribunalul Giurgiu a admis cererea formulată de condamnatul GH.V.

dispunându-se contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate după cum urmează : 7 ani închisoare prin sentința penală nr.567 din 13.10.2000 a Tribunalului București- Secția I penală , definitivă prin decizia penală nr.1986 din 9.04.2001 a Curții Supreme de Justiție , pentru infracțiunea prevăzută de art.211 alin.2 lit.a,b,d,e din Codul penal pentru care s-a emis mandatul de executare nr.804 din 8.05.2001 ; 3 ani închisoare prin sentința penală nr.1164 din 23.10.2000 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin decizia penală nr.439 din 14.03.2001 a Curții de Apel București pentru infracțiunea prevăzută de art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e,g,i din Codul penal cu aplicarea art.41 alin.2 din Codul penal emițându-se mandatul de executare nr.1665 din 16.03.2001 ; 6 luni închisoare prin sentința penală nr.1236 din 7.11.2000 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare, pentru infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e din Codul penal, cu aplicarea art.74-76 din Codul penal, mandatul de executare emis având nr.1811/16.12.2000.

In baza art.34 lit.b din Codul penal s-a hotărât ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând să execute în final 7 ani și 6 luni închisoare. Conform art.35 din Codul penal, pe lângă pedeapsa ce o are de executat s-a alăturat acesteia pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b din Codul penal pe o perioadă de 3 ani conform sentinței penale nr.567 din 13 octombrie 2000 a Tribunalului București, Secția a II-a penală. S-a dispus anularea mandatelor de executare menționate și emiterea unui nou mandat . S-a dedus timpul arestării începând cu 1.03.2000 la zi. Pentru a prununța această hotărâre prima instanță a avut în vedere,cererea condamnatului Gh.V.

privind contopirea pedepselor la care a fost condamnat pentru fapte concurente, el aflându-se arestat din data de 1.03.2000 . S-a reținut că petentul condamnat a comis infracțiunea de tâlhărie, în noaptea de 8.02.2000, în luna decembrie 1999 a săvârșit mai multe infracțiuni de furt, în condițiile art.41 alin.2 din Codul penal, iar în data de 18.02.2000 a comis infracțiunea de furt pentru care a fost condamnat la 6 luni închisoare, în condițiile art.74-76 din Codul penal. In baza sentințelor prin care s-a dispus condamnarea petentului, rămase definitve, s-au emis mandate de executare. Față de datele deduse judecății, s-a apreciat ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 36 din Codul penal, procedându-se la contopirea pedepselor, anularea mandatelor anterioare, emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa de 7 ani închisoare ca fiind cea mai grea dintre cele aplicate , la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare.

S-a avut în vedere și aplicarea dispozițiilor art.35 din Codul penal alăturându-se pedepsei închisorii pedeapsa complimentară prevăzută de art.64 lit.a și b din Codul penal, pe o durată de 3 ani, deducându-se perioada arestării preventive. Impotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul Gh.V., solicitând înlăturarea sporului de 6 luni închisoare. Prin decizia penală nr.581 din 26 septembrie 2002 Curtea de Apel București-secția I penală a respins ca nefondat apelul declarat de condamnat. Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul Gh.V., solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor și înlăturarea sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare. Ulterior declarării recursului de față, respectiv la data de 31 ianuarie 2003 în ședința de judecată condamnatul a declarat că își retrage recursul.

Asupra retragerii recursului de față . Potrivit art.385 4 alin.2 din Codul de procedură penală pot renunța la recurs, potrivit dispozițiilor art.368 și pot retrage recursul în condițiile art.369, care se aplică în mod corespunzător. In conformitate cu art.369 alin.1 din Codul de procedură penală, până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal sau prin mandatar special iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atașată sau consemnată într-un proces verbal de către conducerea locului de deținere. Având în vedere că prevederile textului de lege citat, aplicat și în cazul recursului, sunt îndeplinite,în sensul că, recurentul condamnat, prezent în instanță și-a manifestat expres voința de a retrage recursul declarat, urmează a se lua act și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E : Ia act de retragerea recursului declarat de condamnatul Gh.V. împotriva deciziei penale nr.581 din 26 septembrie 2002 a Curții de Apel București – Secția I penală. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 550.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2003.