ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 711/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 711/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Reclamanta S.C. G.T. SRL a chemat în judecată pe
pârâta S.C. C. S.A. Bistrița, solicitând obligarea acesteia la plata sumei
3.100 DM și a cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1811/C din 27 noiembrie
2000, Tribunalul Sibiu, a respins acțiunea, reținând că reclamanta a efectuat
un transport internațional de marfă pe care pârâta l-a plătit în termenul de 5
zile stabilit în notificarea expediată.
Curtea de Apel Alba Iulia, soluționând apelul
declarat de reclamantă, prin decizia civilă nr. 430/A din 25 mai 2001, a admis
cererea și schimbând în tot sentința atacată a obligat pe pârâtă la 2.625.954
lei cheltuieli de judecată.
Instanța de apel a considerat că potrivit art.
43 C. com. debitorii sunt de drept în întârziere pentru datoriile comerciale
lichide și plătibile în bani astfel încât dispozițiile art. 275 C. proc. civ.
nu sunt aplicabile.
Împotriva deciziei astfel pronunțate, pârâta a
declarat recurs la data de 6 august 2001, întemeiat pe dispozițiile art. 304
pct. 9 și 314 C. proc. civ.
Recurenta susține că prin notificarea înaintată
prin Biroul executorilor judecătorești a fost somată să plătească datoria de
3.100 DM în termen de 5 zile. Conformându-se termenului, la data de 8 noiembrie
2001 a achitat datoria înainte de primul termen de judecată, dar instanța de
apel a interpretat greșit probele și dispozițiile art. 275 C. proc. civ.
Recursul este fondat și va fi admis pentru
considerentele ce se vor expune.
Reglementarea prin norme juridice a diferitelor
relații sociale face ca unitatea dreptului să includă împărțirea sa în ramuri,
prin care se stabilește apartenența unei instituții la un anumit raport
juridic.
Dacă norma de drept material reglementează raporturile
ce se nasc între persoane fizice și juridice cu privire la drepturile și
obligațiile izvorâte din acțiuni sau inacțiuni ale acestora, norma de drept
procesual reglementează modul în care se desfășoară activitatea organelor
judiciare și a celorlalți participanți la proces pentru apărarea drepturilor
încălcate.
Delimitarea ramurilor de drept și circumscrierea
normei în una sau alta dintre ele, face ca aplicația normei de drept material
să nu aibă incidență în materie procesuală.
Derogând de la principiul dies non interpellat
pro hominen, art. 43 C. com. stabilește curgerea de drept a dobânzilor, pentru
datoriile comerciale lichide și plătibile în bani. Această regulă nu poate fi
însă extinsă și în materie procesuală.
Sub aspect procesual, pârâta a fost pusă în
întârziere prin notificarea executorului judecătoresc dar ea s-a conformat
termenului impus și a plătit datoria în intervalul prevăzut de reclamantă.
Dacă dispozițiile art. 43 C. com. îndreptățesc
pe creditor la primirea dobânzilor de la data când datoria a devenit exigibilă,
dispozițiile art. 275 C. proc. civ. stabilesc, cu titlu de normă imperativă, că
pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului
nu va putea fi obligat la cheltuieli de judecată, afară numai dacă a fost pus
în întârziere înainte de chemarea în judecată.
Punerea în întârziere, a avut însă efectul
scontat: pârâta a achitat debitul, așa încât cererea de chemare în judecată a
fost greșit introdusă. În acest fel atitudinea culpabilă a reclamantei, care nu
a exercitat drepturile procesuale potrivit scopului în vederea căruia au fost
recunoscute de lege, a fost sancționată.
Așa fiind, în temeiul art. 312 C. proc. civ.,
Curtea va admite recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 430 din 25 mai
2001 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, pe care o modifică în sensul că
va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de pârâta S.C. C. S.A. Bistrița împotriva deciziei nr. 430
din 25 mai 2001 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios
administrativ, pe care o modifică în sensul respingerii apelului ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7
februarie 2003.