ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3744/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Inculpații minori N.D.D. și P.M.C.

au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv de către Parchetul de

pe lângă Judecătoria Zărnești, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm., art. 83 C. pen.,

reținându-se în fapt că, în cursul lunii mai 2001, au întreținut fiecare în

parte, câte un act sexual oral cu partea vătămată C.O. în vârstă de 13 ani.

Prin sentința penală nr. 89 din 25

martie 2002 a Judecătoriei Zărnești, cei doi inculpați au fost condamnați la

câte o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., iar prin

decizia penală nr. 460/2002 a Tribunalului Brașov s-a admis apelul Parchetului

de pe lângă Judecătoria Zărnești și s-a dispus schimbarea încadrării juridice

din infracțiunea prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., în cea prevăzută de

art. 197 alin. (3) C. pen., reținându-se cauza spre rejudecare, la Tribunalul

Brașov.

Prin sentința penală nr. 362/2002 a

Tribunalului Brașov, inculpații N.D.D. și P.M.C. au fost condamnați, în baza

art. 197 alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 13, art. 109, art. 74 și art. 76

C. pen., la câte o pedeapsă de câte un an și 9 luni închisoare, urmând să

execute, în final, câte o pedeapsă de 3 ani și 3 luni închisoare ca urmare a

aplicării față de aceștia a prevederilor art. 83 C. pen., cu aplicarea art. 71

și art. 64 C. pen.

Împotriva hotărârii instanței de

fond, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a declarat apel, criticând-o sub

aspectul necomputării perioadei reținerii, precum și sub aspectul pedepselor

aplicate.

Prin decizia penală recurată, Curtea

de Apel Brașov a admis apelul Ministerului Public doar sub aspectul deducerii

reținerii, menținând pedepsele aplicate celor doi inculpați de către instanța

de fond.

Decizia pronunțată de instanța de

apel a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Brașov, invocând netemeinicia acesteia (art. 385

9

pct. 14 C. proc.

pen.), constând în greșita reținere, în favoarea inculpaților N.D. și P.M., de

circumstanțe atenuante.

În dezvoltarea motivului de recurs

s-a arătat că infracțiunea pentru care au fost cercetați și condamnați

inculpații face parte din categoria celor mai grave infracțiuni care,

indiferent de modalitatea concretă în care se comit, trebuie aspru sancționate.

Că, de altfel, legiuitorul a subliniat gradul foarte ridicat de pericol

prezentat de această categorie de infracțiuni, prin limitele de pedeapsă

aplicabile.

S-a susținut că pedeapsa aplicată

este neîndestulătoare deoarece, infracțiunea săvârșită de către fiecare

inculpat prezintă un pericol social deosebit având în vedere că partea

vătămată, la rândul său, este un minor, în vârstă de 13 ani, lipsit de

capacitate de exercițiu și de discernământ.

Practicarea actelor sexuale de către

persoane aflate la o vârstă atât de fragedă are în mod indubitabil o serie de

consecințe negative în ceea ce privește dezvoltarea fizică și psihică, putând

duce chiar la infracțiuni de ordin biologic și educațional.

Actul sexual întreținut de fiecare

inculpat cu partea vătămată C.O., reprezintă o infracțiune care stârnește

oprobiul public prin trivialitate, obscenitate, agresivitate sexuală și

perversitate și care, datorită circumstanțelor reale și personale în care a

fost comisă, necesită aplicarea unei pedepse corespunzătoare, astfel încât,

aceasta să reprezinte o măsură de constrângere și, totodată, un mijloc de

reeducare, asigurând și prevenirea săvârșirii unor astfel de fapte.

În favoarea înlăturării

circumstanțelor atenuante a fost adus și argumentul condamnării anterioare a

inculpaților la câte o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, cu aplicarea

art. 81 C. pen., precum și datele rezultate din anchetele sociale care arată că

inculpații nu mai frecventează cursurile școlare, au absolvit clasele cu note

la limită inferioară, fumează, provin din familii dezorganizate și fac parte

dintre tinerii cu probleme comportamentale.

S-a conchis, solicitându-se

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a sentinței tribunalului și

în cadrul rejudecării, înlăturarea circumstanțelor atenuante.

Recursul este nefondat.

Este neîndoielnic faptul că

infracțiunea comisă de inculpați este gravă, impunând o combatere pe măsură,

astfel încât, comiterea ei să fie descurajată. Aceasta însă, nu trebuie să ducă

la o exagerare, cu consecința nesocotirii principiilor stabilite de lege în

materie individualizării pedepsei oricărui inculpat. Și mai ales a inculpatului

minor cu personalitatea încă neformată, în întregime, nestructurată îndeajuns,

ceea ce îl oprește, mai ales când nu beneficiază de un mediu familial

corespunzător ca în speță, să realizeze periculozitatea, pericolul social al

unor fapte.

Or, stabilind pedepsele aplicate

celor doi inculpați, în speță, instanța de fond și apoi, cea de apel a avut în

vedere tocmai acest lucru, precum și faptul că, urmare a acestei fapte,

inculpații vor mai avea de executat și pedepsele anterioare de câte un an și 6

luni închisoare, la care fuseseră condamnați, cu suspendare, prin sentința

penală nr. 31/2001 a Judecătoriei Zărnești.

Ca urmare a condamnării pentru

actele sexuale orale avute cu partea vătămată, minor, în vârstă de 13 ani,

inculpații și ei minori, unul în vârstă de 15 ani și 8 luni (N.D.D.), iar altul

în vârstă de 15 ani și 2 luni (P.M.C.), la data comiterii faptelor, au de

executat câte o pedeapsă de câte 3 ani și 3 luni închisoare (un an și 9 luni

închisoare, pentru fapta comisă plus un an și 6 luni închisoare, ca urmare a

revocării suspendării), pedeapsă suficient de fermă, de natură a le asigura

reeducare.

În aceste condiții, Curtea va trebui

să privească recursul de față ca nefondat și să-l respingă ca atare, în baza

art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând astfel

hotărârea atacată.

Văzând și reglementarea plății

onorariului pentru apărarea din oficiu;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei

penale nr. 8/Ap din 15 ianuarie 2003 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpații

N.D.D. și P.M.C.

Onorariul apărătorului din oficiu,

în sumă de câte 200.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

12 septembrie 2003.