ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4313/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4313/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 115/ S din 25 aprilie 2003, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpații C.V., R.G., D.V. și R.M. la câte 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. b) C. pen., ultimul cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
S-a revocat liberarea condiționată a restului de 809 zile închisoare din pedeapsa de 8 ani și 2 luni, aplicată prin sentința penală nr. 1969/1999 a Judecătoriei Brașov inculpatului R.M. care s-a contopit cu pedeapsa din cauză de 6 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de un an închisoare în final acesta urmând să execute 7 ani închisoare.
S-a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.
S-a computat din pedepse durata reținerii și arestării preventive a inculpaților.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în seara de 7 mai 2001 inculpații, au trecut cu căruța pe lângă partea vătămată L.T. pe care au lovit-o cu pietre și pumnii producându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie și i-au cauzat o infirmitate permanentă prin pierderea splinei.
Împotriva sentinței au declarat apel parchetul și inculpații.
Prin decizia penală nr. 234/A/2002, Curtea de Apel Brașov a admis apelul parchetului împotriva sentinței pe care a desființat-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor. A majorat pedepsele inculpaților la câte 8 ani închisoare cu excepția lui R.M. căruia pedeapsa i-a fost majorată la 9 ani.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Au fost respinse apelurile inculpaților.
Prin decizia penală nr. 750/2003, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile inculpaților, a casat în întregime decizia Curții de Apel Brașov și a trimis cauza la aceiași instanță pentru rejudecarea apelurilor.
Prin decizia penală nr. 124/ Ap din 20 mai 2003, Curtea de Apel Brașov a admis apelurile inculpaților C.V., R.M., R.G. și D.V. împotriva sentinței penale nr. 115/S/2002 a Tribunalului Brașov și în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din art. 20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen., în art. 182 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., pentru inculpatul R.M. și art. 37 lit. b) C. pen., pentru ceilalți inculpați.
În baza acestor texte a condamnat pe inculpatul C.V. la 5 ani închisoare, pe inculpații R.G. și D.V. la câte 4 ani și 6 luni închisoare, iar pe inculpatul R.M. la 4 ani închisoare.
Față de acesta s-au aplicat și prevederile art. 61 C. pen., s-a contopit restul de 809 zile închisoare cu pedeapsa din cauză și s-a aplicat un spor de 6 luni în final inculpatul R.M. având de executat 4 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
S-au înlăturat dispozițiile referitoare la pedeapsa complimentară.
Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov care în temeiul art. 385
9
pct. 17 C. proc. pen., a criticat-o pentru greșita încadrare juridică dată faptelor inculpaților în infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., în loc de tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 C. pen.
S-a motivat că față de intensitatea loviturilor aplicate de inculpați părții vătămate, față de multitudinea acestora, dar și față de zonele vizate de inculpați, respectiv cap, torace, abdomen rezultă evident intenția inculpaților de a suprima viața părții vătămate ceea ce impune încadrarea juridică de tentativă la omor.
Recursul este întemeiat pentru alt motiv.
Infracțiunea de omor se comite cu intenție, o altă formă de vinovăție fiind exclusă.
Aceasta presupune că autorul infracțiunii, tentativă sau infracțiune consumată prevede și acceptă rezultatul letal al faptelor sale.
Din actele medico-legale de la filele 10-11 (dosar urmărire penală) rezultă că urmare agresiunii partea vătămată a suferit următoarele leziuni: Contuzie cerebrală, fractura oaselor piramidei nazale, traumatism toracic cu fractura arcului costal IX stâng.
S-a concluzionat că leziunile necesită pentru vindecare 16-18 zile îngrijiri medicale. Ulterior partea vătămată a fost diagnosticată cu ruptură de splină, s-a practicat splenectomia, s-a prelungit numărul de îngrijiri medicale la 30 zile și s-a apreciat că s-a pus în primejdie viața părții vătămate care prin prinderea splinei a rămas cu infirmitate permanentă.
Față de concluziile actelor medico-legale rezultă că faptele inculpaților au avut neîndoielnic consecințe grave asupra sănătății și integrității corporale a părții vătămate.
Chiar așa fiind în cauză nu s-a dovedit că inculpații au acționat cu intenția de a-i rupe splina părții vătămate și de a-i pune în pericol viața aceste rezultate fiind praeterintenționate. Cu atât mai puțin s-ar putea motiva că inculpații au acționat în vederea suprimării vieții părții vătămate, încadrarea în tentativă la omor fiind exclusă.
Având în vedere că fapta s-a comis în luna mai 2001 înainte de modificarea art. 182 prin Legea nr. 169/2002 văzând și prevederile art. 13 C. proc. pen., cu privire la aplicarea legii mai favorabile Curtea de Apel Brașov ar fi trebuit însă să rețină în cauză infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., pentru care pedeapsa era de la 2 la 7 ani închisoare și nu infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) după modificare, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 10 ani.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 385
9
pct. 17 C. proc. pen., văzând și dispozițiile art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul parchetului, va casa decizia atacată numai cu privire la încadrarea juridică dată faptelor și sporul de 6 luni aplicat inculpatului R.M.
În baza art. 334 C. proc. pen., va fi schimbată încadrarea juridică a faptei din art. 182 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în cea prevăzută de art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În baza art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., va condamna pe inculpatul C.V. la 5 ani închisoare, iar pe R.G. și D.V. la câte 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., va condamna pe inculpatul R.M. la 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 61 C. pen., va menține revocarea liberării condiționate a restului de pedeapsă de 809 zile închisoare, urmând ca după contopire să execute 4 ani și 6 luni închisoare.
Vor fi menținute celelalte dispoziții și se va computa arestul preventiv din pedepse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 124/ A din 20 mai 2003 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpații C.V., R.M., R.G. și D.V.
Casează decizia penală sus-menționată numai cu privire la încadrarea juridică a faptei și înlăturarea sporului de 6 luni închisoare, aplicat inculpatului R.M.
În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., în cea prevăzută de art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., pentru toți inculpații.
În baza art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., condamnă pe inculpatul C.V. la 5 ani închisoare, pe inculpații R.G. și D.V. la câte 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 182 alin. (1), cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., condamnă pe inculpatul R.M. la 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 61 C. pen., menține revocarea liberării condiționate a restului de pedeapsă de 809 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1969 din 1 septembrie 1999 a Judecătoriei Brașov pe care-l contopește cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca in final, inculpatul R.M. să execute 4 ani și 6 luni închisoare.
Menține restul dispozițiilor.
Deduce din pedepse, perioada arestării preventive a inculpaților C.V. și R.M. de la 4 octombrie 2001, până la 8 octombrie 2003, iar pentru inculpații R.G. și D.V. de la 18 noiembrie 2001, la 8 octombrie 2003.
Onorariul în sumă de 600.000 lei pentru apărarea din oficiu a inculpaților, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2003.