ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3585/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

4373/2002, contestatorul R.N. a chemat în judecată pe intimata S.C. B.T. S.A.

București, solicitând instanței obligarea intimatei la modificarea deciziei nr.

723 din 6 noiembrie 2002 prin care i s-a desfăcut contractul de muncă, în

sensul acordării a 15 salarii brute de încadrare, cu titlu de plăți

compensatorii, drept ce rezultă din declarația încheiată la 4 iulie 2001 între

părți, care are caracterul unui act adițional la contractul de muncă.

Prin sentința nr. 937 din 5 martie

2003, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de

muncă, a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența

de soluționare a contestației în favoarea Judecătoriei sector 1 București,

motivat de faptul că, față de prevederile art. 67 și art. 68 C. muncii, cât și

de cuantumul celor 15 salarii brute de încadrare (113.685.000 lei) competența,

conform art. 1 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., aparține Judecătoriei sectorului 1

București.

La rândul său, Judecătoria

sectorului 1 București, prin sentința civilă nr. 3788 din 6 iunie 2003, a admis

excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a.

Totodată, a constatat ivirea unui

conflict negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de Apel București,

în vederea soluționării acestuia, reținând în esență că plățile compensatorii

derivă din actul adițional și reprezintă un litigiu de muncă, cât timp aceste

pretenții rezultă din raportul de muncă încheiat între părți.

Prin sentința civilă nr. 51 din 4

septembrie 2003, Curtea de Apel București, secția pentru conflicte de muncă și

litigii de muncă, a stabilit competența soluționării cauzei în favoarea

Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă.

Instanța a reținut că drepturile

bănești datorate de intimată au luat naștere în mod valabil din declarația din

4 iulie 2002, prin care intimata și-a asumat obligații unilaterale, iar nu din

procesele prilejuite de privatizarea societății intimate.

S-a mai reținut că declarația

invocată are natura juridică a unui act unilateral al angajatorului de

modificare a contractului individual de muncă, în sensul acordării unor

drepturi salariale adiționale.

Litigiul dintre părți reprezintă un

conflict de muncă rezultat din neexecutarea de către angajator a unei obligații

asumate prin actul modificator al contractului individual de muncă, iar

soluționarea acestui litigiu este de competența tribunalului, potrivit art. 2

pct. 1 lit. b

1

) C. proc. civ.

Intimata a declarat recurs împotriva

acestei sentințe și a susținut, în esență, că instanța a calificat în mod

eronat actele dosarului, ajungând la o concluzie greșită în privința naturii

juridice a litigiului dedus judecății.

Se susține că litigiul este de drept

comun, deoarece declarația invocată nu afectează în nici un fel contractul

individual de muncă al reclamantului și nici nu creează vreun alt raport

juridic de muncă.

Recursul este nefondat.

Așa după cum corect a apreciat

curtea de apel, prezentul litigiu își are izvorul în raportul juridic de muncă,

desființat, în condițiile arătate în considerentele deciziei, prin decizia

atacată cu contestația de față.

Astfel fiind, litigiul privind

drepturile bănești eventual datorate de intimată, în urma încetării raportului

juridic de muncă, reprezintă un conflict de muncă, iar competența materială a

soluționării acestuia revine tribunalului, conform art. 2 pct. 1 lit. b

1

)

C. proc. civ., în speță Tribunalului București, secția a VIII-a pentru

conflicte de muncă și litigii de muncă.

Față de cele ce preced, recursul

urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta S.C. B.T. S.A. București împotriva sentinței nr. 51 din 4

septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția pentru conflicte de muncă și

litigii de muncă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 mai 2004.