CtEDO 27.09.2023 Auto

ASLANOGLOU v. GREECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
27.09.2023
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ASLANOGLOU v. GREECE (CtEDO, 2023)
HUDOC · oficial

Publicat la 16 octombrie 2023 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 44368/18 Thomaïs ASLANOGLOU împotriva Greciei depusă la 11 septembrie 2018 a comunicat la 27 septembrie 2023 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la condamnarea penală a reclamantului pentru nepagarea datorielor unei societăți din care era președintă la momentul creării datoriilor impugate. În special, reclamantul a fost președintele unei societăți publice de răspundere limitată în perioada 1982-1999. A părăsit apoi societatea care continuă să existe. În 2011, autoritățile fiscale au certificat datoriile societății pentru exercițiul financiar 1994 și au acuzat reclamantul, în calitate de președinte al societății la momentul respectiv, cu infracția penală a neîndeplinirii datorielor statului. Reclamantul a fost condamnat în mod irevocabil la 18 luni de închisoare. Înainte de instanțele interne, reclamantul a susținut că, în conformitate cu art. 25 § 3 din Legea nr. 1882/1990, după cum se afla la momentul respectiv, președintele unei societăți a fost responsabil pentru datoriile create în timpul mandatului lor, dar certificat după plecarea lor de la societate, numai dacă societatea a fost mai târziu dizolvată. Numai după modificarea legii introduse de art. 23 § 1 din Legea nr. 2523/1997, responsabilitatea președintelui societății a fost introdusă indiferent dacă societatea a fost dizolvată sau nu mai târziu. Prin urmare, condamnarea ei nu a fost bazată pe lege. Argumentele reclamantului au fost respinse irrevocabil prin decizia nr. 1456/2017 a Curții de Casație. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 7 din Convenție că a fost condamnată pentru acte care nu constituie o infracțiune penală în temeiul dreptului intern la momentul comisionului lor. Actul (sau omisiune) din care reclamantul a fost condamnat constituie o infracțiune penală în temeiul legislației naționale în momentul în care a fost comisă în sensul art. 7 din Convenție? Când a fost considerată că a fost comisă această infracțiune? Ar putea reclamantul să prevadă, dacă este necesar, cu consiliere juridică adecvată, pe baza legii interne și a interpretării instanțelor interne a acesteia că ar putea fi condamnată datorită datorielor create în timpul ei ca președinte al societății după plecarea ei pe baza Legii nr. 1882/1990, așa cum stătea la momentul respectiv? Dispozițiile relevante pe baza cărora reclamantul a fost condamnat îndeplinesc cerințele calitative, astfel cum au fost stabilite în jurisprudența Curții în temeiul articolului 7 din Convenție (a se vedea Scoppola c. Italia (n. 2) [GC], nr. 10249/03, § 99, 17 septembrie 2009)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă