ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3111/2004

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Secția penală a Tribunalului Sălaj,

prin sentința nr. 34 din 3 martie 2004, a condamnat pe inculpații:

- M.I. și Ț.G. la câte 7 ani

închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită

de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a) și c), cu

aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.

Instanța a menținut măsura arestării

inculpaților, a dedus din pedepse timpul arestării preventive de la 16 ianuarie

2004 la zi, a constatat recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate P.C., și a

obligat pe fiecare dintre inculpați la câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare

către stat.

În fapt s-a reținut că, în noaptea

de 15 ianuarie 2004 prin amenințare și violență au sustras din locuința părții

vătămate P.C., mătușa inculpatului M.I., din satul Bic, bani și bunuri în

valoare de 900.000 lei.

Împotriva sentinței inculpații au

declarat apeluri, în termen legal, criticând-o pentru netemeinicie în ceea ce

privește pedepsele aplicate pe care le consideră deosebit de aspre în raport cu

faptul că sunt infractori primari și au recunoscut fapta comisă, solicitând ca

prin admiterea apelurilor și desființarea hotărârii să se dispună reducerea

acestora, prin reținerea în favoarea lor a circumstanțelor atenuante personale

prevăzute în art. 74 C. pen.

Curtea de Apel Cluj, secția penală,

prin decizia nr. 120 din 7 aprilie 2004, a respins, ca nefondate, apelurile

declarate, reținând că cei doi inculpați au acționat cu brutalitate asupra unei

femei în vârstă (68 de ani) pe care au lovit-o și au amenințat-o pentru a-i

putea sustrage suma de 734.000 lei.

De asemenea, inculpații au comis

fapta cu premeditare „deplasându-se în acest scop în localitatea unde

domiciliază partea vătămată” și în condițiile unor împrejurări agravante, și

anume „de două persoane împreună și în timpul nopții”.

În termen legal, inculpații au

declarat recursuri cu reiterarea aceluiași motiv de netemeinicie, referitor la

asprimea pedepsei.

Examinând decizia atacată în raport

de cazul de recurs prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 teza

întâi C. proc. pen., Înalta Curte constată, în baza lucrărilor și a

materialului din dosarul cauzei recursurile nefondate, urmând a fi respinse.

În acest sens, la stabilirea și

menținerea pedepselor instanțele au luat în considerare în mod judicios toate

criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., cu referire

specială la gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise,

oprindu-se la o pedeapsă care reprezintă minimul special prevăzut de legiuitor

pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, pedepsită de art. 211 alin. (1) și

(2) lit. b) și alin. (2) lit. a) și c) C. pen.

În consecință, secția penală a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând neîndeplinite cerințele

cazului de recurs invocat, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații

M.I. și Ț.G., va deduce din pedepsele aplicate timpul arestării preventive de

la 16 ianuarie 2004 la 8 iunie 2004, pentru fiecare inculpat și îi va obliga pe

recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații M.I. și Ț.G. împotriva deciziei penale nr. 120 din 7

aprilie 2004 a Curții de Apel Cluj.

Deduce din pedepse timpul arestării

preventive pentru fiecare inculpat de la 16 ianuarie 2004 la 8 iunie 2004.

Obligă recurenții inculpați la plata

cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 1.600.000 lei, din care

onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000

lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

iunie 2004.