ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 323/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 323/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare recursul
declarat de inculpata J.M. împotriva deciziei penale nr.123/A din 21 mai 2002 a
Curții de Apel Alba Iulia.
S-a
prezentat recurenta inculpată, aflată în stare de arest, asistată de avocat
Vulpe Marian, apărător desemnat din oficiu.
Au
lipsit intimata parte civilă J.A.A. și reprezentantul Spitalului Municipal
Mediaș.
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul
a cerut admiterea recursului și reducerea pedepsei, deoarece fapta a avut loc
accidental.
Procurorul
a pus concluzii de respingere a recursului, fapta nefiind urmarea unui
accident, leziunile fiind produse de către inculpată în mod intenționat.
Pedeapsa a fost corect individualizată.
La
ultimul cuvânt, inculpata a cerut admiterea recursului pentru a se efectua o
contraexpertiză pentru a se stabili că vătămarea integrității corporale a
victimei nu a fost cu intenție.
C U R T E A
Asupra
recursului de față;
In
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Constată
că prin sentința penală nr.30 din 27 februarie 2001 a Tribunalului Sibiu în
baza art.20 Cod penal raportat la art.174 alin.1 și 2 Cod penal combinat cu
art.175 alin.1 lit.c Cod penal a fost condamnată inculpata J.M., la: - 7 ani
și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor
calificat precum și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile
prevăzute de art.64 lit.a și c Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
In baza art.71 Cod penal a interzis inculpatei exercițiul
drepturilor civile prevăzute de art.64 Cod penal.
In baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a
inculpatei iar în baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsă timpul petrecut în
arest preventiv începând cu data de 17 august 2002, precum și durata reținerii
de 24 de ore din 24 mai 2001.
In baza art.14, 346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil a
obligat pe inculpată să plătească părții civile Jiga Aron Achim despăgubiri
materiale în valoare de 1.826.694 lei, precum și daune morale în valoare de
30.000.000 lei.
Obligă pe inculpată să plătească părții civile cheltuieli judiciare
în valoare de 2.650.000 lei.
A
dispus confiscarea specială de la inculpată în baza art.118 lit.b Cod penal a
unui cuțit pe care l-a folosit la comiterea faptei.
In
baza art.188 din Legea nr.3/1978 a obligat pe inculpată la plata cheltuielilor
de spitalizare în valoare de 4.202.523 lei către Spitalul Municipal Mediaș.
In
baza art.191 Cod procedură penală a obligat pe inculpată la plata cheltuielilor
judiciare către stat în sumă de 2.800.000 lei din care 500.000 lei, reprezintă
onorar avocat oficiu la urmărirea penală.
Pentru
a pronunța această sentință prima instanță a reținut în fapt că inculpata J.M.
a fost căsătorită cu partea civilă J.A.A.. Pe parcursul procesului, ei au
divorțat prin sentința civilă nr.6077 din 28 noiembrie 2001. Din căsătoria lor
au rezultat trei copii minori. Prin aceeași sentință, copiii minori au fost
încredințați tatălui.
Căsătoria
lor a fost marcată de numeroase discuții contradictorii pe parcursul cărora de
mai multe ori inculpata a recurs la violențe, lovindu-și soțul cu cuțitul în
antebraț.
Pe
fondul relațiilor arătate, în data de 9 mai 2001 în bucătăria imobilului în
care locuia, folosindu-se de un cuțit de bucătărie prin surprindere i-a aplicat
părții vătămate o lovitură în abdomen cu intensitate deosebită, cauzându-i o
plagă penetrantă, de 7 cm care a impus internarea în regim de urgență și
practicarea unei intervenții chirurgicale pentru salvarea vieții.
Examinarea
medico-legală a victimei a concluzionat că prezintă o plagă înjunghiată
penetrantă abdominală în hopocondrul drept produsă prin lovire cu un corp
tăietor înțepător, leziune care poate data din 9 mai 2001 și care i-a pus viața
în pericol.
S-a
apreciat că fapta inculpatei, așa cum a fost descrisă mai sus întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat
prevăzută de art.20 Cod procedură penală raportat la art.174 alin.1 și 2 Cod
penal coroborat cu art.175 alin.1 lit.c Cod penal.
La
încadrarea faptei, s-a avut în vedere instrumentul folosit de inculpată, zona
vitală afectată și intensitatea lovituriii care a produs o plagă penetrantă cu
o adâncime de 7 cm.
Impotriva
acestei sentințe a declarat apel condamnata care a criticat-o sub aspectul
greșitei condamnări și în subsidiar sub aspectul individualizării pedepsei.
Prin
decizia penală nr.123 din 21 mai 2002 Curtea de Apel Alba Iulia, a respins ca
nefondat apelul.
Pentru
a hotărî astfel, s-a reținut că atât starea de fapt reținută cât și încadrarea
juridică sunt corectă și respectiv legală.
Susținerea
inculpatei în sensul că fără voie, din întâmplare datorită întoarcerii bruște
l-a lovit cu cuțitul pe soțul său, nu a fost primită dat fiind intensitatea
loviturii, aspect coroborat cu profilul moral al inculpatei, care era foarte
agresivă și l-a mai lovit și cu altă ocazie cu cuțitul pe soțul său a afirmat
totodată că îl „taie în bucăți”. Față de profilul moral al inculpatei, instanța
a apreciat că nu se impune nici reducerea pedepsei.
Impotriva
acestei decizii a formulat recurs inculpata, care a solicitat reducerea
pedepsei, avându-se în vedere că fapta a săvârșit-o accidental, la o
întoarcere bruscă lovindu-l pe soțul ei care se afla la mică distanță.
Examinând
cauza, în raport de motivul invocat cât și din oficiu potrivit dispozițiilor
art.385
9
alin.3 Cod procedură penală constată că recursul nu este
fondat.
Fapta
inculpatei, care a aplicat în abdomen părții vătămate o lovitură de cuțit cu o
intensitate deosebită, cauzându-i o plagă penetrantă de 7 cm., și care a impus
internarea în regim de urgență și practicarea unei intervenții chirurgicale
pentru salvarea vieții, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
tentativă la omor calificat. Susținerea inculpatei că lovirea a fost un
accident, nu poate fi primită, nu numai datorită împrejurărilor în care s-a
săvârșit fapta, probate cu declarația părții vătămate, a martorilor și chiar a
inculpatei ci și mai ales datorită concluziilor expertizei medico-legale care
stabilește că aspectul morfologic al leziunilor externe și interne pledează
pentru mecanismul de producere, prin lovire activă cu un corp tăietor-înțepător
și nu ca fiind rezultatul unei tăieri accidentale.
Nici
reducerea pedepsei nu se impune avându-se în vedere faptul că aceasta este
orientată către minumul special, în acordarea de circumstanțe
atenuante nu se justifică față de datele ce caracterizează
persoana inculpatei.
Așa
fiind, în baza art.385
15
pct.1 lit.b Cod procedură penală se va
respinge recursul declarat de inculpată împotriva deciziei penale nr.123/A din
21 mai 2002 a Curții de Apel Alba Iulia.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpata J.M. împotriva deciziei penale nr.123/A din 21 mai 2002 a
Curții de Apel Alba Iulia.
Deduce
din pedeapa aplicată inculpatei, timpul reținerii preventive din 24 mai 2001 și
al arestării preventive de la 17 august 2001 la 23 ianuarie 2003.
Obligă
recurenta inculpată să plătească statului suma de 1.100.000 lei cheltuieli
judiciare, din care 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată
în ședință publică, azi 23 ianuarie 2003.