ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4205/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 244 din 14 aprilie

2003 a Tribunalului Constanța a fost condamnat inculpatul

D.N.

la 12 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea de omor, prevăzută de art. 174 C. pen. S-a dedus din pedeapsă durata

arestării preventive de la 9 decembrie 2002 și s-a menținut starea de arest a

inculpatului. S-a constatat totodată că nu s-au formulat pretenții civile în

cauză.

Pentru a pronunța această sentință,

tribunalul a reținut că în ziua de 8 decembrie 2002 a izbucnit o ceartă între

inculpat și concubina sa, A.E., ambii fiind în stare de ebrietate. Inculpatul

îi reproșa concubinei că nu se ocupă de gospodărie, iar la un moment dat, a

luat un cuțit de pe masă și i-a aplicat o lovitură puternică în zona toracică, cuțitul

penetrând plămânul drept al victimei, ceea ce a determinat decesul acesteia.

Apelul declarat de inculpat a fost

respins ca nefondat de Curtea de Apel Constanța prin decizia penală nr. 157 din

13 mai 2003.

Inculpatul a declarat recurs

împotriva acestei decizii solicitând reducerea pedepsei aplicate, pe care o

consideră prea aspră.

Recursul nu este fondat.

Examinându-se actele dosarului se

constată că decizia curții de apel prin care s-a menținut soluția instanței de

fond a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legii și se întemeiază pe

stabilirea corectă a faptei reținută în sarcina inculpatului.

La aplicarea pedepsei de 12 ani

închisoare, situată spre limita minimă prevăzută de lege, s-a ținut seama de

criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., avându-se în vedere

sinceritatea inculpatului și lipsa antecedentelor penale, precum și

împrejurările concrete în care acesta a ucis victima. Infracțiunea săvârșită

prezintă un grad ridicat de pericol social față de care pedeapsa aplicată apare

ca necesară pentru reeducarea inculpatului, în sensul art. 52 C. pen. și nu se

impune micșorarea ei.

În consecință, se va respinge

recursul ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare

avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.N. împotriva deciziei penale nr. 157/ P din 13 mai

2003 a Curții de Apel Constanța.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 9 decembrie 2002 la 3 octombrie

2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

octombrie 2003.