ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1466/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 10 iulie 2003, B.I. a

chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Mureș, solicitând anularea

hotărârii nr. 4191 din 1 aprilie 2003, prin care Comisia constituită pentru

aplicarea prevederilor O.G. nr. 105/1999, i-a respins cererea de acordare a

drepturilor cuvenite în baza Legii nr. 309/2002.

De asemenea, a cerut obligarea

pârâtei să emită un nou act administrativ care să-i recunoască acele drepturi.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că, deși a făcut dovada cu acte oficiale, că soțul său, decedat, a

efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă, în perioada 10 mai 1952 –

1 septembrie 1955 și sunt îndeplinite condițiile legale, autoritatea publică

pârâtă i-a respins cererea, cu o motivare sumară inexactă.

Prin sentința civilă nr. 390 din 30

septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată.

În esență, instanța a reținut că

justețea afirmațiilor din acțiune rezultă din lipsa de motivare a hotărârii nr.

4191/2003, emisă de comisia sesizată, din mențiunile înscrise în livretul

militar anexat în dosar, de reclamantă, precum și cele conținute în adresa nr. B/1541

din 21 august 2003, comunicată de Centrul Militar Târgu Mureș, în dosarul nr. 819/2003/C.C.A.,

al aceleiași curți de apel.

Împotriva sentinței a declarat

recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș.

Recurenta a susținut că în mod

eronat prima instanță a admis acțiunea, deoarece din înscrierile făcute în

livretul militar al lui B.D., rezultă că acesta a efectuat stagiul militar

într-o unitate militară, iar nu într-un detașament de muncă, aflat în

subordinea fostei Direcții Generale a Serviciului Muncii.

Critica nu este întemeiată.

Așa cum corect s-a reținut în

considerentele sentinței recurate, hotărârea nr. 4191 din 1 aprilie 2003 a

Comisiei pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, nu este

motivată în fapt și în drept, de vreme ce ea nu conține argumentele care au

condus la soluția de respingere a cererii reclamantei B.I.

Pe de altă parte, din xerocopia

livretului militar depusă în dosar, rezultă că B.D. a efectuat stagiul militar la U.M. 03048 Câlnic, în perioada 10 mai 1952 – 1 septembrie 1955, ca mână de lucru, iar după

lăsarea la vatră, a fost încadrat în categoria I-a neinstruiți, grupa I-a

corpul soldaților.

Ținând seama de aceste considerente,

dar și de precizarea făcută de Centrul Militar Târgu Mureș, în adresa nr. B/1541

din 21 august 2003, anexată în dosarul nr. 819/2002/C.C.A. al Curții de Apel

Târgu Mureș, care atestă includerea unității militare mai sus menționate, în

tabelul cu evidența unităților de muncă din cadrul fostei Direcții Generale a

Serviciului Muncii, fără temei se susține de către recurentă că acțiunea

trebuia respinsă.

În consecință și în lipsa unor

motive de casare, de ordine publică care ar putea fi invocate din oficiu,

conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., urmează a se respinge recursul, ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 390 din 30 septembrie

2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 aprilie 2004.