ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4180/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău, reclamantul G.M. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Bacău, solicitând obligarea acestuia la încheierea contractului de muncă pentru un post de profesor suplinitor la catedra de informatică sau matematică. A mai cerut și plata drepturilor salariale actualizate pentru acest post, pe care nu l-a putut ocupa din culpa pârâtului. Ulterior, reclamantul și-a completat cererea, precizând că înțelege să conteste și rezultatele concursului la care a participat în vederea ocupării postului de profesor suplinitor în învățământ.

Prin sentința civilă nr. 598 din 10 octombrie 2002, Tribunalul Bacău a admis excepția de necompetență materială și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a capătului de cerere privind contestația care viza ocuparea postului de suplinitor, în favoarea Tribunalului Bacău, secția contencios administrativ. S-a reținut spre judecare capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la încheierea contractului de muncă și plata drepturilor salariale. Prin sentința civilă nr. 665 din 20 noiembrie 2002 a Tribunalului Bacău s-a respins ca nefondată cererea reclamantului. Împotriva sentințelor sus-menționate, reclamantul a declarat recurs, soluționat prin decizia civilă nr. 159 din 14 februarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

Prin această decizie, s-a respins ca tardiv recursul reclamantului declarat împotriva sentinței civile nr. 598 din 23 octombrie 2002 a Tribunalului Bacău și s-a respins ca nefondat recursul reclamantului declarat împotriva sentinței civile nr. 665 din 20 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Bacău. Reclamantul G.M. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 159 din 14 februarie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, susținând că litigiul nu a fost soluționat cu respectarea prevederilor legale. Recursul declarat de reclamant este inadmisibil și urmează a se respinge. Potrivit art. 79 și art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, hotărârile prin care se soluționează fondul cauzei în această materie sunt definitive și supuse numai recursului.

În același sens, art. 299 C. proc. civ. prevede că hotărârile date fără drept de apel sunt supuse recursului iar instanța competentă să judece recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de tribunal este curtea de apel. În speță, decizia atacată a fost pronunțată de curtea de apel ca instanță de recurs și este irevocabilă. Întrucât împotriva hotărârilor irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs, cel declarat de recurent împotriva deciziei curții de apel este inadmisibil și se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul G.M. împotriva deciziei nr. 159 din 14 februarie 2003 a Curții de Apel Bacău, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2004.