CtEDO 30.03.2006 Auto

KARATEPE c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
30.03.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KARATEPE c. TURQUIE (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PARTIALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 41551/98 prezentate de Șükrü KARATEPE împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 30 martie 2006 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președintele Caflisch Türmen Biersan Zagrebelsky mes Gyulumyan, Jaeger, judecători și domnul V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 31 martie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la Convenție, care a transferat competența Curții de a examina cererea, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamantul, Șükrü Karatepe, este un cetățean turc, născut în 1949 și rezident în Kayseri. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul C. Șanl La 25 octombrie 1996, la o întrunire de presă, reclamantul a menționat următoarele cuvinte: Maestrul Erbakan nu este laic în sensul în care se aude în Turcia. Nici eu nu sunt laic. Maestrul Erbakan nu este kemalist (...). Eu nu sunt mai laic. Dar acestea sunt accesoriile politicienilor din Turcia. Construiți o clădire frumoasă, vă spun ei, dar lipsește portretul [d Pe de altă parte, Refah nu va mai pune pe ordinea de zi mesajele sale islamice, pe care le-a prezentat foarte clar, prin reacție, la momentul în care era la 3 % sau 5% [de voturi]. Refah s.n. va adapta mai mult la culorile locului în care se află. Oamenii rezonabili, care vor conduce Turcia printr-o politică realistă, vor respecta principiile. (...) Există legi. Atâta timp cât acestea sunt în vigoare, ele leagă pe toată lumea (...) la 10 noiembrie 1996, cu ocazia unei reuniuni a RP, recurentul a ținut un discurs, ale cărui pasaje se citesc după cum urmează Forțele dominante spun sau voi trăiți în felul nostru, sau noi vom semăna discordia și corupția la voi. Din acest motiv, chiar și miniștrii Refah nu îndrăznesc să-și dezvăluie viziunea lor asupra lumii în cadrul serviciului lor. În această dimineață, și eu am asistat la o ceremonie, din cauza titlului meu oficial. Văzându-mă îmbrăcat astfel, cu toată această înfățișare, să nu credeți că sunt laic. În această perioadă în care nu suntem respectați, că este blasfemie, că este în ciuda mea, că am fost nevoit să asist la ceremonii. Primul ministru, miniștrii, deputații, pot avea anumite obligații. Dar voi, nu aveți nici o obligație. Acest sistem trebuie să se schimbe. Am așteptat, vom aștepta încă un pic. Să vedem ce ne rezervă viitorul. Fie ca musulmanii să-și păstreze furia, ranchiuna, mânia pe care o au în ei. Printr-un act de punere sub acuzare din 25 iulie 1997, procurorul Republicii lângă curtea de securitate a statului Ankara l-a acuzat pe reclamant de instigarea poporului la ură și la crimă, pe baza unei distincții întemeiate pe dreptul unei religii, în conformitate cu art. 312 alineatul (2) și cu art. 3 din Codul penal, ca urmare a discursurilor menționate anterior. Într-o scrisoare din 15 august 1997, reclamantul a invocat, în fața Curții de Securitate de la Õ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În temeiul articolului 312 din Codul penal, Curtea de Casație a confirmat această hotărâre la 10 decembrie 1997 printr-o hotărâre a Consiliului din 10 februarie 1998, reclamantul a fost decăzut din funcția de primar. Reclamantul a fost încarcerat la 24 aprilie 1998 și eliberat sub condiție condiționată la 17 septembrie 1998. La art. 312 din Codul penal aplicabil la data faptelor se citea astfel Instigare non-publică la chetă Este pasibilă de șase luni până la doi ani de închisoare și de o amendă grea de șase mii până la treizeci de mii de lire turcești oricine, în mod expres, închiriază sau face laapologie unui act calificat de către lege, sau motivează populația să nu respecte legea. Se poate face o distincție bazată pe o clasă socială, o rasă, o religie, o sectă sau o regiune pe baza unei distincții bazate pe o clasă socială, o rasă, o sectă sau o regiune. În cazul în care un astfel de stimulent pune în pericol securitatea publică, pedeapsa se majorează cu o parte care poate merge de la o treime la jumătate din pedeapsa de bază. În acest caz, pedepsele care afectează infracțiunile definite la alineatul precedent sunt dublate atunci când acestea au fost comise prin mijloacele enumerate la alineatul (2) din art. 311 la art. 311 la art. 311 alineatul (2) din Codul penal. Instigare publică la acțiune (...) În cazul în care tîlciul în lacună este efectuat prin mijloace de comunicare în masă, indiferent de forma lor - benzi sonore, discuri, ziare, publicații sau alte instrumente de presă - prin distribuirea de manuscrise tipărite sau prin punerea de panouri sau afișe în locuri publice, pedepsele cu închisoarea sunt dublate (...) Condamnarea unei persoane în temeiul articolului 312 alineatul (2) are alte consecințe, în special în ceea ce privește exercitarea anumitor activități reglementate de legi speciale. Astfel, de exemplu, persoanele condamnate astfel nu pot fi fondatoare ale asociațiilor (Legea 2908, art. 4 alineatul (2) litera (b) sau ale sindicatelor sau ale birourilor acestora (Legea nr. 2929, art. 5). De asemenea, acestora li se interzice să înființeze partide politice sau să adere (Legea nr. 2820, art. 11 alineatul (5) sau să fie aleși în Parlament (Legea nr. 2839, art. 11 alineatul f 3). Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul denunță în primul rând o încălcare a dreptului său la un proces echitabil și susține în special că instanța de securitate a statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reclamantul susține că autoritățile și-au încălcat în mod nejustificabil dreptul la libertatea de exprimare, astfel cum este consacrat la art. 10 din convenție. Reclamantul subliniază că condamnarea sa și-a exprimat aprecierea în discriminare pe baza opiniilor sale politice și că: art. 14 din convenție, coroborat cu articolele 6 și 10. Pretinde că scopul condamnării sale a fost de a crea un motiv pentru a justifica dizolvarea RP și pentru a opri mișcarea așa-numita anti-laic. În această privință, el a redus încălcarea art. 18 din Convenție. El susține în cele din urmă că decăderea sa din funcția de primar a dus la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza faptului că a fost privat de salariul său. Recurentul se plânge de lipsa de independență și de imparțialitate a instanței de securitate a statului Ankara (art. 6 alineatul (1) din Convenție) și de o atingere nejustificată a libertății sale de exprimare, pe baza unei distincții bazate pe opiniile sale politice (art. 10 din Convenția combinată cu art. 14). Curtea consideră necesară amânarea examinării acestei părți a cererii. Reclamantul susține că condamnarea sa avea ca scop să motiveze decizia de dizolvare a R.P. pronunțată de Curtea Constituțională și să pună capăt mișcării acestui partid. El susține, de asemenea, că decăderea sa din postul său de primar a dus la încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1, din cauza faptului că a fost privat de salariul său. Trebuie arătat că măsurile de care se plânge reclamantul sunt doar efecte naturale și auxiliare ale hotărârii Curții Constituționale privind dizolvarea R.P. care, așa cum a constatat Curtea în hotărârea sa referitoare la aceasta, nu încalcă dispozițiile Convenției. Prin urmare, această parte a cererii trebuie respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (4) din Convenție (Refah Partsi (Partea prosperității) și al altor motive menționate anterior, 135 136 și 139). Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, amână în mod unanim examinarea obiecțiunilor reclamantului întemeiate pe articolele 6 alineatul (1) și 10 coroborate cu art. 14 din Convenție Declara cererea inadmisibilă pentru surplus. Vincent Berger Boštjan dl Zupančič Moduler Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2007-07-31
0,94
AFFAIRE KARATEPE c. TURQUIE
, avocat à Istanbul. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») n'a pas désigné d'agent aux fins de la procédure devant la Cour. 4. Le 30 mars 2006, la Cour a déclaré la requête partiellement irrecevable et a décidé de communiquer les grief
CtEDO 2003-04-03
0,94
KARATEPE contre la TURQUIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 43924/98 présentée par Barış KARATEPE contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 3 avril 2003 en une chambre composée de MM. G
CtEDO 2006-03-30
0,94
KARATAS c. TURQUIE
TROISIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 39825/98 présentée par Mücahit et Rıdvan KARATAŞ contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 30 mars 2006 en une chambre
CtEDO 2006-03-21
0,94
KARADENIZ c. TURQUIE
QUATRIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 53048/99 présentée par M. Zahir KARADENİZ contre la Turquie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 21 mars 2006 en une chambre compos
CtEDO 2009-04-07
0,93
AFFAIRE KARATEPE ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KARATEPE ET AUTRES c. TURQUIE ( Requêtes n os 33112/04, 36110/04, 40190/04, 41469/04 et 41471/04) ARRÊT STRASBOURG 7 avril 2009 DÉFINITIF 07/07/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Karatepe
Sursă