ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1542/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 126 din 13 noiembrie 2003 a Tribunalului Călărași, pronunțată în dosarul nr. 787/2003, inculpatul P.D. la pedeapsa de 20 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului și a fost computată arestarea preventivă de la data de 31 iulie 2003 la zi. S-a făcut aplicarea art. 67 C. pen. S-a luat act că partea vătămată N.V.O. nu se constituie parte civilă în cauză. A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, pe baza probelor administrate că, inculpatul la data de 30 iunie 2003, aflându-se în stare de ebrietate, i-a aplicat numeroase lovituri, la întâmplare, peste tot corpul, numitei N.G., provocându-i multiple și grave leziuni traumatice soldate cu decesul.

S-a reținut că inculpatul a început agresiunea în curtea locuinței sale și a continuat pe stradă, în fața casei, lăsând victima căzută într-un șanț de pe marginea drumului, în prezența mai multor persoane. Împotriva acestei sentințe penale, inculpatul P.D. a declarat apel, pe care nu l-a motivat în scris. La dezbateri, avocatul din oficiu al inculpatului a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii și în fond, reducerea pedepsei care este prea mare în raport cu atitudinea sinceră a inculpatului. Prin decizia nr. 26/ A din 20 ianuarie 2004, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. A fost menținută starea de arest a inculpatului și a dedus arestarea preventivă de la 31 iulie 2003 la zi.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare. Curtea de apel a apreciat că la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere pericolul social sporit al infracțiunii săvârșite și persoana inculpatului, astfel încât pedeapsa stabilită este judicioasă. Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care, în primul rând a susținut că instanțele au făcut o încadrare juridică greșită, fapta comisă fiind cea de lovituri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., iar în al doilea rând, la individualizarea pedepsei nu s-au avut în vedere circumstanțele personale. Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată următoarele: În ceea ce privește primul motiv de casare invocat de recurent, prevăzut de art. 385 9 pct. 17 C. proc.

pen., greșita încadrare juridică, Curtea consideră că este neîntemeiat, instanța reținând în raport de situația de fapt existentă o încadrare juridică corectă, în sensul că și sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat în forma prevăzută de art. 174 C. pen., raportat la art. 175 lit. i) C. pen. Referitor la al doilea motiv de casare invocat de recurent, prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., greșita individualizare a pedepsei, Curtea consideră că este întemeiat. La stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța trebuia să aibă în vedere gradul de pericol social al infracțiunii comise, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Sub aspectul circumstanțelor personale este de observat că inculpatul este tânăr, nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului, a recunoscut și regretat fapta comisă și a avut o comportare bună până la data comiterii infracțiunii. Având în vedere această situație, Curtea apreciază că motivul de recurs invocat de recurent este întemeiat, astfel că urmează ca în conformitate cu art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., să admită recursul declarat, să caseze decizia nr. 26/ A din 20 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și sentința penală nr. 126 din 13 noiembrie 2003 a Tribunalului Călărași și să reducă pedeapsa aplicată în raport de criteriile de individualizare menționate mai sus.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Se va deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 26/ A din 20 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Casează decizia penală sus-menționată și sentința penală nr. 126 din 13 noiembrie 2003 a Tribunalului Călărași, numai cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate pe care o reduce de la 20 ani închisoare la 17 ani închisoare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Deduce din pedeapsă timpul arestării preventive a inculpatului de la 31 iulie 2003 la 19 martie 2004. Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2004.