ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3639/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 28 din 11 februarie 2004, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul B.D.I. Contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600.000 lei, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 400.000 lei fiind avansat din fondul Ministerului Justiției. S-a reținut că, prin sentința penală nr. 337 din 17 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul penal nr. 4979/2003, contestatorul B.D.I. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

și art. 37 lit. a) C. pen., faptă comisă la 11 decembrie 1995. Întrucât inculpatul fusese condamnat anterior pentru alte infracțiuni concurente, s-a făcut aplicarea art. 36 C. pen., contopindu-se toate pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în total 9 ani închisoare. S-a constatat că această pedeapsă a fost executată parțial, inculpatul fiind liberat condiționat la data de 31 octombrie 2000, cu un rest rămas neexecutat de 1631 zile. Contestatorul a fost condamnat pentru comiterea, în concurs real, a cinci infracțiuni de furt calificat, la pedepse de câte 5 ani închisoare și, întrucât faptele erau săvârșite în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei, pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat de 1631 zile s-a făcut aplicarea art. 61 C. pen.

S-a constatat că aceste fapte sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 924/2002 a Judecătoriei Suceava, sentința penală nr. 165/2003 a Judecătoriei Bacău, sentința penală nr. 257/2003 a Judecătoriei Pașcani și sentința penală nr. 1180/2003 a Judecătoriei Arad, astfel că în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 36 alin. (1) C. pen., contopindu-se aceste pedepse în pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata deja executată de la 1 februarie 2002, la zi. Prin cererea formulată, contestatorul B.D.I. a solicitat deducerea perioadei executate din pedeapsă, de la 20 aprilie 1996 la 31 octombrie 2000. Instanța de fond a constatat că această perioadă executată a fost avută în vedere în cazul primei aplicări a dispozițiilor art. 36 C. pen.

și a fost deja dedusă. Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 114 din 19 aprilie 2004, a respins, ca nefondat, apelul contestatorului dispunând obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia și deducerea perioadei executate cuprinse între 20 aprilie 1994 și 31 octombrie 2000. Recursul este nefondat. Din fișa de cazier judiciar a contestatorului, copiile hotărârilor judecătorești de condamnare a acestuia și extrasele mandatelor de executare a pedepselor aplicate rezultă că perioada executată prin privare de libertate de către B.D.I., cuprinsă între 20 aprilie 1994 și 31 octombrie 2000 a fost dedusă în mod legal și temeinic.

Cum această computare nu poate opera de două ori și cum cererea petiționarului a fost rezolvată de instanța de fond, Judecătoria Iași, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză nu sunt întrunite prevederile art. 461 lit. d) C. proc. pen. și urmează să respingă recursul ca nefondat. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, onorariul apărătorului din oficiu avansându-se din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul B.D.I. împotriva deciziei penale nr. 114 din 19 aprilie 2004 a Curții de Apel Suceava. Obligă pe recurent să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 iunie 2004.