ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1659/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința recurată, sentința civilă nr. 217, pronunțată la data de 1 iulie 2003 în dosarul nr. 758/2003/CA, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul D.Z., pentru anularea hotărârii nr. 1969 din 12 mai 2003, emisă de Comisia de specialitate din cadrul Casei Județene de Pensii Mureș. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că reclamantul a efectuat stagiul militar într-o unitate militară, iar nu în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, astfel că nu îndeplinește condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 și nu poate beneficia de drepturile acordate prin această lege.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs, reclamantul, susținând, în esență, că instanța a pronunțat o hotărâre greșită, deoarece nu a ținut seama că unitatea militară în care și-a satisfăcut stagiul militar, era specializată în construcții de căi ferate, în care el a efectuat muncă fizică. Recursul este nefondat. Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961. Or, în cauză, este necontestat că recurentul-reclamant a satisfăcut stagiul militar în cadrul U.M. 01615 Brașov, aflată în structura Ministerului Forțelor Armate, iar nu în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, cum cer în mod expres prevederile legale citate mai sus.

Astfel fiind, rezultă că instanța de fond a reținut în mod judicios că cererea reclamantului este nefondată, nefiind îndeplinite cerințele art. 1 din Legea nr. 309/2002. În concluzie, motivele de recurs invocate nu sunt în măsură să ducă la o altă soluție, sentința atacată fiind legală și temeinică, astfel că recursul va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.Z. împotriva sentinței civile nr. 217 din 1 iulie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 aprilie 2004.