ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5090/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5090/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 136 din 13
februarie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a respins, ca
neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de
condamnatul F.G., pentru pedeapsa de 13 ani închisoare, aplicată prin sentința
penală nr. 74 din 25 aprilie 1997 a Tribunalului București, secția a II-a
penală.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut în fapt că, prin cererea introdusă la 7 noiembrie
2002, pe rolul secției I penală a Tribunalului București, sub nr. 5755/2002,
condamnatul F.G. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 13 ani
închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 74 din 25 aprilie 1997 a
Tribunalului București, secția a II-a penală, pentru săvârșirea infracțiunii de
omor, prevăzută de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.,
pentru rezolvarea unor probleme familiale.
În cauză s-a dispus efectuarea unei
anchete sociale, din conținutul căreia nu a rezultat existența unor împrejurări
speciale pentru care executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave
pentru condamnat și familia sa, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de
art. 453 lit. c) C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel condamnatul F.G., solicitând întreruperea executării pedepsei
pentru rezolvarea unor probleme familiale.
Prin decizia penală nr. 259/ A din 6
mai 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins apelul
declarat de condamnat, ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs condamnatul F.G., solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârilor și pe fond întreruperea executării pedepsei pentru a efectua
reparații la imobilul în care locuiește familia sa.
Recursul declarat nu este fondat,
pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 455, raportat la art.
453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă
când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea
consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează.
Din referatul de anchetă socială
efectuată de Primăria Cernica, județul Ilfov și atașată la dosar nu rezultă
existența unor împrejurări speciale, în sensul prevăzut de textele de lege
sus-menționate pentru a se putea dispune întreruperea executării pedepsei
condamnatului, așa cum în mod corect au reținut atât prima instanță cât și
instanța de apel.
Pentru aceste considerente, în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul
declarat de condamnatul F.G. să fie respins, ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurentul condamnat urmează să fie obligat la cheltuieli judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de condamnatul F.G. împotriva deciziei penale nr. 259/ A din 6 mai
2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.
Obligă pe recurentul condamnat la
plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7
noiembrie 2003.