ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5521/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 325/2003, Curtea

de Apel Oradea a admis acțiunea introdusă de reclamanta M.R., în contradictoriu

cu Casa Județeană de Pensii Bihor și pe cale de consecință, a anulat hotărârea

emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii, obligând-o pe aceasta la emiterea

unei altei hotărâri prin care să recunoască dreptul reclamantei de a beneficia

de facilitățile O.G. nr. 105/1999, modificată prin Legea nr. 189/2000.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut în perioada refugiului

părinților săi, survenită în anul 1943, prin plecarea din județul Bihor, în

județul Arad, ca urmare a persecuțiilor etnice din partea regimului instaurat

după Dictatul de la Viena.

Cum copiii născuți în perioada

refugiului părinților, dobândesc și ei calitatea de refugiat, ca efect al statutului

personal al calității menționate, rezultă că sunt îndeplinit condițiile cerute

de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru admiterea acțiunii.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta

Casa Județeană de Pensii Bihor – Oradea a declarat recurs, în termenul legal

prevăzut de art. 301 C. proc. civ., recurs prin care a solicitat casarea

deciziei și rejudecând în fond, să fie respinsă acțiunea reclamantei.

În motivarea recursului, a criticat

sentința primei instanțe, pentru greșita interpretare a legii, decurgând din

faptul că, devreme ce reclamanta nu era născută la data deportării părinților

săi, rezultă că nu poate dobândi statut de refugiat, deoarece, neschimbându-și

domiciliul, nu se poate spune că a fost obligată să plece, pentru evitarea

persecuției.

Astfel, în opinia recurentei, pentru

dobândirea calității de refugiat (strămutat, deportat), trebuia să fi născut la

data ivirii motivului refugiului.

Examinând recursul pârâtei, prin

prisma criticii formulate, se constată că acesta este nefondat.

Instanța de fond a făcut o corectă

interpretare atât a dispozițiilor legii speciale în materie, cât și a Legii nr.

31/1950, atunci când a statuat că acei copii născuți în timpul refugiului,

dobândesc același statut, ca cel al părinților lor, deoarece calitatea de

refugiat este un atribut al statutului persoanei.

Astfel, chiar dacă acel copil nu

și-a schimbat domiciliul, deoarece s-a născut direct pe teritoriul primitor,

totuși condițiile sociale, materiale, familiale, etc., sunt diferite față de cele

pe care le-ar fi avut în cazul păstrării domiciliului părinților. Pe lângă

aceasta, domiciliul inițial este păstrat, așa încât situația provizorie a

părinților se răsfrânge și asupra copilului.

Pe cale de consecință,

constatându-se că nu sunt îndeplinite nici unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recursul se va respinge conform art. 312, coroborat cu art. 296 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 325/CA/2003 - P din 15

septembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 iunie 2004.