ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.06.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4425/2004

HOTĂRÂRE
22.06.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4425/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și

înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta P.M. a chemat în judecată pe

pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, pentru ca instanța prin sentința ce o va

pronunța, să dispună anularea hotărârii nr. 5074/2003, emisă de pârâtă, în

sensul de a i se recunoaște reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că s-a născut în perioada refugiului părinților săi, motiv pentru care

are același statut, de refugiat.

Curtea de Apel Oradea, prin sentința

civilă nr. 327/2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 5074/2003 și a

obligat-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că reclamanta s-a născut în timpul refugiului

părinților săi, dobândind astfel, același statut, de refugiat, cu al acestora.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, în termenul legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor.

În motivarea recursului,

recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că reclamanta nu era născută la data

strămutării părinților săi și ca urmare, nu avea un domiciliu de unde să fi

fost strămutată în altă localitate, din motive etnice.

Analizând recursul formulat în

raport cu dispozițiile art. 304 – 304

1

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act

normativ, persoana, cetățean român, care în perioada 6 septembrie 1940 – 6

martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6

situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile

suferite de persoanele persecutate de regimurile respective în perioada

arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiiilor care

s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost

strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel,

toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este de necontestat că reclamanta, care s-a

născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din

localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și

prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice

exercitate.

Din această perspectivă, concluzia

la care se ajunge prin asumarea raționamentului propus de recurent, că un minor,

mai ales de o vârstă foarte fragedă, nu împărtășește condiția grav restrictivă

impusă părinților săi, este eronată și nu poate fi acceptată, fiind contrară

ordinii publice și bunelor moravuri .

Soluția, ca și motivarea adusă de

prima instanță, hotărârii pronunțate, sunt în afară de orice critică și exprimă

un mod corect și uman de înțelegere a legii în resorturile și finalitatea sa.

Față de considerentele expuse,

recursul se vădește nefondat și urmează a fi respins ca atare, menținându-se

sentința criticată.

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 327/CA/2003 – P din 15

septembrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 iunie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-22
0,99
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4429/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta P.F. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, pentru ca instanța
ÎCCJ 2003-09-16
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2620/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 29 ianuarie 2003, reclamanta B.M.D. a solicitat anularea hotărârii nr. 4053 din 7 ianuarie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană
ÎCCJ 2004-10-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7404/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 20 noiembrie 2003, reclamanta T.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 7894 din 24 octombrie 2003, emisă de pârâta Ca
ÎCCJ 2003-11-18
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3944/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamanta C.V. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor, pentru ca instanța,
ÎCCJ 2004-10-06
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7411/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 12 noiembrie 2003, reclamantul C.T. a solicitat anularea hotărârii nr. 7821 din 8 octombrie 2003, emisă de pârâta Ca
Sursă