ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3817/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 421 din 21

noiembrie 2003 a Judecătoriei Făgăraș s-a hotărât condamnarea inculpatului

A.C.

la un an și 6 luni închisoare,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. și art. 74 – art. 76 C. pen., în condițiile art. 71 și

art. 64 C. pen.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul, cunoscând că minora

G.N.S. avea vârsta de 14 ani, a întreținut, în mod repetat, în cursul lunilor

iulie - august 2003 acte sexuale, minora mutându-se la domiciliul inculpatului

pentru o scurtă perioadă.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul susținând că nu a cunoscut vârsta minorei.

Prin decizia penală nr. 134 din 24

februarie 2004, Tribunalul Brașov a respins apelul declarat de inculpat,

reținând că, susținerea inculpatului referitoare la necunoașterea vârstei

minorei, este contrazisă de probele dosarului, inclusiv, propria declarație.

În termen legal, împotriva acestor

hotărâri a declarat recurs inculpatul.

Prin decizia penală nr. 401/ R din 7

mai 2004, Curtea de Apel Brașov a admis recursul inculpatului și a casat

hotărârile atacate numai sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.

Rejudecând cauza, în limitele

casării, a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 198 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., de la un an și 6 luni închisoare la un an închisoare și s-au

menținut în rest dispozițiile hotărârilor atacate.

Împotriva acestor hotărâri definitive

a declarat un alt recurs inculpatul A.C., prin care a susținut că este

nemulțumit de decizia pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

Recursul este inadmisibil pentru

cele ce urmează:

În conformitate cu art. 25 C. proc.

pen., judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția

celor date prin lege în competența altor instanțe.

Cum infracțiunea prevăzută de art.

198 alin. (1) C. pen., pentru care a fost trimis în judecată și condamnat

recurentul, nu este dată în competența altor instanțe, este evident că,

potrivit art. 27 pct. 2, Tribunalul Brașov, ca instanță de apel a judecat

apelul îndreptat împotriva hotărârii pronunțate de judecătorie, în primă

instanță, iar, Curtea de Apel Brașov a judecat în conformitate cu dispozițiile

art. 28

1

pct. 2 C. proc. pen., recursul declarat de inculpat

împotriva hotărârii pronunțate în apel.

Pe de altă parte, o cale de atac se

exercită doar o singură dată și în condițiile expres și limitativ prevăzute de

lege.

Ori, în acest context, se constată

că recurentul a exercitat calea de atac a recursului prevăzută de lege, așa

încât, nu mai poate folosi aceiași cale de atac a doua oară împotriva aceleiași

hotărâri care sunt definitive și au intrat în puterea lucrului judecat.

Pentru aceste considerente recursul

este inadmisibil și în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc.

pen., se va respinge, ca atare.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat și la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de inculpatul A.C. împotriva deciziei penale nr. 401/ R din 7 mai 2004

a Curții de Apel Brașov.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

iulie 2004.