ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3064/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3064/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta Primăria Municipiului București, D.G.A.F.I. a chemat în judecată pe pârâta C.C.A., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să-i plătească suma de 455.548.140 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de investiții neamortizate, aduse imobilului ce i-a fost restituit pârâtei prin dispoziția nr. 2166/1998 emisă de primarul general al municipiului București. Prin sentința civilă nr. 819 din 7 noiembrie 2001, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ, a fost respinsă acțiunea, ca neîntemeiată. Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost respins ca nefondat, prin decizia nr. 151 din 4 aprilie 2002, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs reclamanta, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând în esență că a fost nevoită să efectueze în anul 1992 o expertiză tehnică care, în prezent îi profită pârâtei. Recursul este nefondat. Prin apelul declarat împotriva sentinței tribunalului, reclamanta și-a restrâns pretențiile la suma de 15.356.344 lei, reprezentând contravaloarea expertizei tehnice efectuată în anul 1992, pentru stabilirea riscului de seismicitate privind imobilul retrocedat pârâtei, prin dispoziția primarului general al municipiului București din 18 septembrie 1998, urmare pronunțării sentinței civile nr. 7170 din 26 iunie 1998 a Judecătoriei sectorului 3 București.
La instanța de fond a fost administrată proba cu expertiză tehnică de către expertul C.V.V., prin care s-a concluzionat că valoarea de utilizare a expertizei la care se referă recurenta este nulă și că este necesară efectuarea unei noi expertize. În atare situație se constată că în mod just au stabilit instanțele că expertiza tehnică efectuată în anul 1992 nu îi este utilă pârâtei, căreia i-a fost retrocedat imobilul în anul 1998. În consecință, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul General al Municipiului București, Administrația Fondului Imobiliar, împotriva deciziei nr. 151 din 4 aprilie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 aprilie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.