ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5026/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5026/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 15 octombrie
2003, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală, în dosarul nr.
2246/2003, în conformitate cu art. 160
d
C. proc. pen., completat și
modificat prin Legea nr. 281 din 1 iulie 2003, s-a constatat legalitatea
arestării preventive a inculpaților T.N., M.N., T.S. și M.M. și s-a dispus
prelungirea duratei arestării preventive a acestora cu 30 zile, respectiv până
la 20 noiembrie 2003 inclusiv.
Prin aceeași încheiere s-a amânat
judecarea apelurilor și s-a dispus citarea apelanților inculpați pentru
termenul din 5 noiembrie 2003.
Împotriva încheierii au declarat
recurs, inculpații M.N. și T.I. care au solicitat casarea încheierii și
revocarea măsurii arestării.
Recursul nu este fondat.
Din actele și lucrările dosarului
cauzei se constată că, prin sentința penală nr. 17 din 28 ianuarie 2003,
pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, inculpatul T.I.S. a fost condamnat pentru
două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d)
și f) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la două pedepse de câte 15
ani închisoare. Prin aceeași sentință inculpatul M.N. a fost condamnat la două
pedepse de câte 15 ani închisoare, pentru două infracțiuni de tâlhărie,
prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), c), d) și f), cu aplicarea art. 37 lit.
a) C. pen. În baza art. 61 C. pen., a fost revocată liberarea condiționată a
executării pedepsei și s-a dispus contopirea restului neexecutat de 851 zile
din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 141 din 17
decembrie 1996 a Tribunalului Dâmbovița cu pedeapsa de 15 ani închisoare.
În baza art. 350 C. proc. pen., a
fost menținută starea de arest și s-a dedus timpul executat de la 15 august
2002 și respectiv 29 august 2002.
Împotriva acestei hotărâri au
declarat apel inculpații, iar instanța de apel procedând la soluționarea
apelurilor a acordat mai multe termene și a prelungit arestarea preventivă în
conformitate cu dispozițiile art. 160
d
C. proc. pen., text introdus
prin art. I pct. 87 din legea nr. 281/2003.
Având în vedere că temeiurile care
au justificat arestarea inculpatului nu au încetat, iar inculpații recidiviști
au fost condamnați în primă instanță la pedepse de câte 15 ani închisoare,
văzând și dispozițiile art. 160
b
C. proc. pen., așa cum a fost
modificat prin O.U. nr. 109 din 24/2003, recursurile urmează a fi respinse ca
nefondate în conformitate cu art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În conformitate cu art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile
declarate de inculpații M.N. și T.I.S. împotriva încheierii din 15 octombrie
2003 a Curții de Apel Ploiești.
Obligă pe recurenți să plătească
statului sumele de câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de
câte 400.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6
noiembrie 2003.