ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 626/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de

contencios administrativ la data de 23 mai 2003 reclamantul G.F. a chemat în

judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Alba, solicitând anularea hotărârii

nr. 379 din 11 noiembrie 2002 emisă de pârâtă și obligarea acesteia de a emite

o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile cuvenite în temeiul Legii nr.

309/2002 pentru întreg intervalul cât a efectuat stagiul militar în detașamente

de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii.

În

motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în mod greșit pârâta  i-a acordat

drepturile doar pentru o anumită perioadă, deși a prestat serviciul militar în

aceleași condiții pe toată durata stagiului.

Prin

sentința civilă nr. 227 din 25 iunie 2003, Curtea de Apel Alba–Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ a respins acțiunea formulată de

reclamant împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Alba.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit

consemnărilor din livretul militar, reclamantul a efectuat stagiul militar în

condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 doar în intervalul 27 aprilie 1960 –

30 noiembrie 1960, perioada care a fost valorificată și de către pârâtă prin

hotărârea emisă.

Împotriva

sentinței civile susmenționate a declarat recurs reclamantul, care a susținut,

în esență, că din analiza înscrierilor din livret reiese că nu a fost instruit

și ca atare în ambele perioade au fost pe șantier.

Din

analiza actelor și lucrărilor dosarului, se constată că recursul este declarat

tardiv.

Potrivit

art. 301 și 302 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la

comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, recursul urmând a fi

depus, sub sancțiunea nulității, la instanța a cărei hotărâre se atacă.

Neexercitarea

oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul

legal atrage, conform art. 103 din același cod decăderea, afară de cazul când

partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să exercite calea de atac sau să îndeplinească actul de procedură.

În

speță, sentința atacată a fost comunicată reclamantului la data de 28 iulie

2003, iar recursul a fost declarat la data de 20 august 2003.

În

consecință, recursul a fost declarat după împlinirea termenului în care calea

de atac putea fi legal exercitată.

Cum

recurentul nu a dovedit existența vreunei împrejurări care să îl fi împiedicat

să declanșeze calea de atac a recursului în termenul de 15 zile prevăzut de

lege, se constată că, în cauză, operează sancțiunea prevăzută de art. 103 C.

proc. civ., astfel încât recursul urmează a fi respins ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat

de G.F. împotriva sentinței civile nr. 227 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel

Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca tardiv

formulat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 februarie 2004.