ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 626/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ la data de 23 mai 2003 reclamantul G.F. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Alba, solicitând anularea hotărârii nr. 379 din 11 noiembrie 2002 emisă de pârâtă și obligarea acesteia de a emite o nouă hotărâre prin care să-i acorde drepturile cuvenite în temeiul Legii nr. 309/2002 pentru întreg intervalul cât a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în mod greșit pârâta i-a acordat drepturile doar pentru o anumită perioadă, deși a prestat serviciul militar în aceleași condiții pe toată durata stagiului.

Prin sentința civilă nr. 227 din 25 iunie 2003, Curtea de Apel Alba–Iulia, secția comercială și de contencios administrativ a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Alba. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit consemnărilor din livretul militar, reclamantul a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 doar în intervalul 27 aprilie 1960 – 30 noiembrie 1960, perioada care a fost valorificată și de către pârâtă prin hotărârea emisă. Împotriva sentinței civile susmenționate a declarat recurs reclamantul, care a susținut, în esență, că din analiza înscrierilor din livret reiese că nu a fost instruit și ca atare în ambele perioade au fost pe șantier.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se constată că recursul este declarat tardiv. Potrivit art. 301 și 302 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, recursul urmând a fi depus, sub sancțiunea nulității, la instanța a cărei hotărâre se atacă. Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage, conform art. 103 din același cod decăderea, afară de cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să exercite calea de atac sau să îndeplinească actul de procedură. În speță, sentința atacată a fost comunicată reclamantului la data de 28 iulie 2003, iar recursul a fost declarat la data de 20 august 2003. În consecință, recursul a fost declarat după împlinirea termenului în care calea de atac putea fi legal exercitată.

Cum recurentul nu a dovedit existența vreunei împrejurări care să îl fi împiedicat să declanșeze calea de atac a recursului în termenul de 15 zile prevăzut de lege, se constată că, în cauză, operează sancțiunea prevăzută de art. 103 C. proc. civ., astfel încât recursul urmează a fi respins ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de G.F. împotriva sentinței civile nr. 227 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca tardiv formulat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2004.