ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1089/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1089/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Deliberând
asupra cauzei penale de față;
Din
actele dosarului rezultă următoarele:
Prin
sentința penală nr. 188 din 7 martie 2002 pronunțată în dosarul penal nr.
538/2002, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca nefondată
contestația condamnatului T.X. privind pedeapsa la detenție pe viață, aplicată
pentru omor deosebit de grav (sentința penală nr. 133/1997 a Tribunalului
București, secția a II-a penală), obligându-l la 300.000 lei cheltuieli
judiciare statului.
Pentru
a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere că motivele invocate nu
reprezintă incidente apărute cu prilejul executării sentinței de condamnare.
Curtea
de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 240 pronunțată la
14 aprilie 2002 în dosarul penal nr. 1062/2002, a respins ca nefondat apelul
condamnatului.
Împotriva
acestei decizii, condamnatul, în termen legal, a declarat recurs, invocând ca
motiv al criticii sale, greșita aplicare a legii art. 385
9
alin. (1)
pct. 17
1
C. proc. pen.
Recurentul
a solicitat casarea hotărârii, admiterea contestației și schimbarea detenției
pe viață în pedeapsa cu închisoarea pe durata unui număr de ani, hotărâtă de
instanță.
Examinând
hotărârea atacată și sentința în raport de critica formulată, instanța constată
aspectul nefondat al recursului.
Condamnatul
a solicitat schimbarea detenției pe viață în închisoare pe o durată
determinată, deoarece a apreciat că în R O M Â N I A este inacceptabilă
detenția pe viață neexistând condiții materiale pentru asigurarea alimentării
și asigurării tratamentului medicamentos. A mai arătat că nu a avut interpret
de limbă chineză, iar apărarea i-a fost asigurată de avocat desemnat din
oficiu.
Toate
motivele invocate, pe lângă că sunt nejustificate nu a cerut translator și a
acceptat o apărare din oficiu, există asigurate hrana și medicația deținuților,
nici nu reprezintă motiv prevăzut pentru contestația la executare, așa cum este
reglementată de dispozițiile art. 461 C. proc. pen.
Astfel
fiind, instanțele au aplicat corect dispozițiile legale pronunțând hotărâri
legale și temeinice.
Recursul
este nefondat și va fi respins în conformitate cu dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurentul va suporta cheltuielile judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de condamnatul T.X. împotriva deciziei penale
nr. 240 din 14 aprilie 2002, a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă recurentul la 650.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 150.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Onorariul cuvenit interpretului de
limbă chineză se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
Pronunțată în ședință publică, azi 4
martie 2003.